Lumina ni se părea ceva de la sine înţeles

Slavenka DRAKULIC
Publicat în Dilema Veche nr. 230 din 10 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

E greu s─â scrii un necrolog c├«nd moare un prieten ┼či e cu at├«t mai greu c├«nd acest prieten nu e o fiin┼ú─â, ci un obiect. Adic─â o revist─â. Se numea Feral Tribune ┼či era un s─âpt─âm├«nal politic independent, publicat la Split. Nu era foarte ├«n v├«rst─â, ├«mplinise 15 ani. Dar importan┼úa lui era incomensurabil─â pentru c─â ├«n Croa┼úia, acolo unde ┼či-a dus scurta, dar memorabila lui via┼ú─â, nu a mai existat ceva la fel de bun. Nu a existat un asemenea s─âpt─âm├«nal cu ├«nalte standarde jurnalistice, cu gazetari curajo┼či ┼či incoruptibili. Erau pur ┼či simplu o excep┼úie, ├«n felul lor ni┼čte gherile ├«n timp de "tranzi┼úie". ├Än plus, F T avea ┼či un umor coroziv specific, adeseori negru. A devenit rapid o institu┼úie, o lumin─â la cap─âtul tunelului (cuv├«ntul feral ├«nseamn─â un fel de felinar), func┼úiona ca un ghimpe pentru toate guvernele de dup─â Tudjman, fie c─â erau na┼úionaliste sau socialiste. A fost ├«nfiin┼úat ├«n 1984, ca un fel de supliment satiric la cotidianul Slobodna Dalmacija ┼či de pe atunci provoca nemul┼úumiri ┼či agita┼úie la v├«rf. Dar ancien r├ęgime era destul de h├«r┼čit ca s─â nu-i pedepseasc─â sever pe redactori sau s─â suspende ziarul, ceea ce ar fi fost lesne de f─âcut. ├Äi l─âsau ├«n pace, ca dovad─â a orient─ârii liberale ┼či democratice a guvernului, un exemplu de "socialism cu fa┼ú─â uman─â". Dovedeau astfel c─â guvernarea socialist─â e deasupra criticii ┼či se sim┼úeau invulnerabili; faptele ┼či analizele publicate n-au fost niciodat─â luate ├«n serios ┼či nu exista o societate civil─â gata s─â se ocupe de aceste probleme ┼či s─â creeze presiune. Societatea civil─â a avut ┼čansa ei odat─â cu c─âderea comunismului ┼či proclamarea democra┼úiei, odat─â cu independen┼úa Croa┼úiei din 1991. Dar primul pre┼čedinte al noului stat independent, Franjo Tudjman, era un autocrat, ├«n nici un caz un democrat ┼či nici nu era o persoan─â cu abilit─â┼úi tactice. Avea explozii de furie c├«nd citea F T. Se sim┼úea personal ofensat de criticile de acolo, de reportajele despre scandalurile de corup┼úie, de relat─ârile despre crimele de r─âzboi - pur ┼či simplu de etalarea adev─ârului ├«n epoca unei ideologii na┼úionaliste. Pentru el, ca ┼či pentru tovar─â┼čii s─âi, F T era ca o basma ro┼čie pentru un taur. Redactorii ┼či gazetarii ├«i erau du┼čmani, tr─âd─âtori, copii ofi┼úerilor JNA, nostalgicii Iugoslaviei, plini de ur─â fa┼ú─â de tot ce este croat, cum a spus-o de nenum─ârate ori. Cuibul de du┼čmani urma s─â fie distrus financiar, ├«n urma unui proces de calomnie, care - credea el - se va rezolva rapid ├«n favoarea reclamantului. Oamenii obi┼čnui┼úi a┼čteptau pe atunci ani de zile s─â le vin─â r├«ndul la judecat─â. ├Än 1996, s-a petrecut ├«ntr-adev─âr un miracol: judec─âtorul din procesul "Franjo Tudjman vs F T" a decis c─â redactorul ┼čef, Viktor Ivancic, nu poate fi condamnat pentru c─â a scris despre Franjo Tudjman c─â e un fascist. Ivancic nu a f─âcut dec├«t s─â citeze cuvintele lui Tudjman: ├«ntr-un interviu, el declarase c─â-i place s─â se compare cu Generalissimul Franco. F T a fost interzis, ridicat din chio┼čcuri, s-a dat foc unor exemplare ├«n spa┼úii publice: redactorii erau urm─âri┼úi, calomnia┼úi, aresta┼úi, agresa┼úi fizic. ├Än alt─â ├«ncercare de a-l lichida, doar la un an dup─â ce a devenit un s─âpt─âm├«nal politic independent, F T a trebuit s─â pl─âteasc─â o tax─â pentru pornografie. ├Äntre timp, Tudjman a murit ┼či ├«n epoca de dup─â el atmosfera a devenit mai liberal─â. F T a continuat s─â publice texte importante ┼či nelini┼čtitoare, despre lucruri de care nici o alt─â revist─â nu se atingea. ├Än anul 2000 a ap─ârut, printre altele, un serial incredibil: transcrierea ├«nregistr─ârii pe band─â de magnetofon a unor discu┼úii ├«ntre Tudjman, comandan┼úii armatei ┼či mini┼čtri; era o demonstra┼úie limpede a angaj─ârii, ├«n 1994, a armatei croate ├«n Bosnia. Benzile demonstrau de asemeni c─â "Storm" nu a fost doar o ├«ndrept─â┼úit─â opera┼úie militar─â de preluare a teritoriului Krajna, ci ┼či o opera┼úie de purificare etnic─â ├«ncununat─â de succes. Desigur, autorit─â┼úile au negat autenticitatea documentelor. ├Än ├«ndelungatul r─âzboi ├«mpotriva jurnali┼čtilor critici, declan┼čat de puterea instalat─â dup─â ce Uniunea Democratic─â Croat─â a lui Tudjman a c├«┼čtigat din nou ├«n 2004, au fost folosite mijloace mai subtile. F T era sortit s─â piard─â. De ce? Din dou─â motive principale. Primul este cel economic. P├«n─â la urm─â un b─âiat mai inteligent din Guvernul CUD ┼či-a dat seama care este cel mai eficient - ┼či totodat─â cel mai discret - mod de a sc─âpa de aceast─â fiar─â. Chiar dac─â vinde 20.000 de exemplare pe s─âpt─âm├«n─â ┼či prime┼čte mai multe premii interna┼úionale de excelen┼ú─â dec├«t ├«ntreaga pres─â croat─â, nici o publica┼úie nu poate supravie┼úui f─âr─â reclame. Dar F T nu primea nici una! Companiile proprietate de stat ┼čtiau c─â n-are rost s─â-┼či fac─â reclam─â ├«n F T, iar cele private, dornice de rela┼úii bune cu mah─ârii politici, au primit semnale, lipsite de orice subtilitate, s─â evite s─â dea reclame ├«n F T. Revista a f─âcut tot ce a putut ca s─â supravie┼úuiasc─â: ┼či-a redus personalul, a redus cheltuielile de produc┼úie p├«n─â aproape de nivelul samizdat, a luat ├«mprumuturi bancare etc. Nu a fost suficient. Atunci au ├«nceput tratativele cu mogulul media EPH (proprietatea lui Ninoslav Pavic ┼či a germanului WAZ) cu speran┼úa naiv─â c─â F T ar putea exista ├«n regatul presei galbene. ├Änt├«i mogulul p─ârea sincer interesat, au ├«nceput negocieri serioase, apoi s-a retras f─âr─â nici o explica┼úie. ├Än contextul a┼ča-numitei "pie┼úe libere", c├«nd toat─â pia┼úa este ├«mp─âr┼úit─â ├«ntre dou─â companii, EPH ┼či Austrian Styria, ziarele devin un "ambalaj pentru reclam─â"; F T, epuizat, s-a sf├«r┼čit t─âcut, s─âpt─âm├«na trecut─â, c├«nd a ap─ârut ultimul num─âr. M─â tem c─â a┼ča a murit, ├«n Croa┼úia, jurnalismul politic independent... Dar moartea F T a fost provocat─â ┼či de noi, cititorii s─âi, ┼či de societatea civil─â. E vorba despre absen┼úa responsabilit─â┼úii ├«n fa┼úa interesului public. Evident, nu a existat suficient interes public pentru supravie┼úuire. ├Än condi┼úiile unui capitalism s─âlbatic ┼či ale unei dictaturi ne├«nfr├«nate a ceea ce se nume┼čte "economia pie┼úei libere", ideea c─â avem nevoie de F T pentru c─â revista ap─âr─â interesul public ┼či nu interesele private ale unor anumi┼úi cet─â┼úeni nu a fost suficient de prezent─â. Neglijen┼úa noastr─â este responsabil─â de moartea F T. Nu am considerat c─â este de datoria noastr─â s─â men┼úinem revista ├«n via┼ú─â, poate c─â nu cu bani, dar prin presiune, cu cereri, dezbateri, interes pentru supravie┼úuirea ei. S├«ntem responsabili pentru c─â am considerat c─â existen┼úa ei este ceva de la sine ├«n┼úeles. Era acolo, la chio┼čcuri, ┼čtiam ├«n fiecare vineri c─â o s─â avem ceva de citit, ca s─â ne ┼úin─â zdraveni ├«n infectata atmosfer─â ├«nconjur─âtoare, c─â va fi o raz─â de lumin─â ├«n oribila noastr─â realitate. Numai acum, c├«nd aceast─â lumin─â a disp─ârut, vom vedea ├«ntunericul profund din Croa┼úia. Cine o s─â mai scrie acum despre Branimir Glavas st├«nd lini┼čtit la ┼čedin┼úele Parlamentului, de┼či e acuzat ├«ntr-un proces de crime de r─âzboi? Sau cine o s─â mai analizeze fenomenul Thompson, c├«nt─âre┼úul pop, care-┼či ├«nt├«mpin─â publicul cu un salut similar cu "Heil Hitler"? Sau de scandalurile de corup┼úie zguduind sistemul judiciar? Contextul politic actual este de asemenea natur─â ├«nc├«t te ├«ntrebi dac─â acest guvern vrea ├«ntr-adev─âr s─â intre ├«n UE, deoarece nu face nimic pentru asta. To┼úi prietenii ┼či cititorii F T s├«nt ├«ntrista┼úi de moartea F T. Dar to┼úi croa┼úii au pierdut ceva: c├«t timp exista, p─âream mai toleran┼úi ┼či mai civiliza┼úi, ba chiar ni┼čte oameni cu sim┼úul umorului. Nu indiferen┼úi, egoi┼čti, la┼či cum p─ârem acum, dup─â ce F T a disp─ârut pentru totdeauna. Slavenka Drakulic este scriitoare ┼či jurnalist─â n─âscut─â ├«n Croa┼úia (Iugoslavia) ├«n 1949. A absolvit cursuri de literatur─â comparat─â ┼či sociologie la Universitatea din Zagreb. C─âr┼úile ei au fost traduse ├«n peste 15 limbi, eseurile ┼či reportajele pe care le-a semnat au fost publicate ├«n cele mai importante ziare ┼či reviste europene ┼či americane.

p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Func╚Ťionarea uman─â f─âr─â ÔÇ×angajament sufletescÔÇŁ, ca s─â spunem a╚Öa, f─âr─â ardoarea sau entuziasmul pe care ├«l provoac─â cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnat─â s─â e╚Öueze pe termen mediu ╚Öi lung ╚Öi s─â provoace o criz─â intern─â ├«n democra╚Ťia liberal─â modern─â.
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI jpeg
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI
ÔÇ×Istoria Rusiei are o singur─â regul─â simpl─â: sfera de influen╚Ť─â a Moscovei se termin─â acolo unde s-a oprit ultima dat─â.ÔÇŁ
Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii.┬áFiecare┬ávine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.