Lumea după ordinea internațională liberală

Joseph S. NYE Jr.
Publicat în Dilema Veche nr. 852 din 6 - 12 august 2020
Lumea după ordinea internațională liberală jpeg

Pentru mulți analiști, ordinea internațională liberală s-a sfîrșit odată cu ascensiunea Chinei și cu alegerea președintelui american Donald Trump. Dacă însă Joe Biden îl învinge pe Trump la alegerile din noiembrie, ar trebui el oare să restaureze această ordine? Pesemne că nu; dar trebuie să o înlocuiască.

Criticii observă, pe bună dreptate, că „ordinea americană” de după 1945 nu a fost nici globală și nici întotdeauna foarte liberală. A lăsat pe dinafară mai bine de o jumătate din mapamond (blocul sovietic și China) și a inclus în cercul apropiaților multe state autoritare. Hegemonia americană a fost întotdeauna exagerată. Cu toate acestea, țara cea mai puternică trebuie să exceleze în producerea de bunuri publice globale; în caz contrar, ele nu vor mai fi disponibile, iar americanii vor avea ei înșiși de suferit.

Pandemia actuală este un bun exemplu. Un obiectiv realist pentru o eventuală administrație Biden ar trebui să fie fondarea unor instituții internaționale întemeiate pe reguli, cu membri diferiți, în funcție de diferitele probleme vizate.

Ar accepta oare China și Rusia să participe la un astfel de proiect? În anii 1990 și 2000 nici una dintre ele nu putea contrabalansa puterea americană, iar SUA situau obiectivul menținerii valorilor liberale mai presus de principiul suveranității. SUA au bombardat Serbia și au invadat Irakul fără aprobarea Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite. SUA au sprijinit de asemenea o rezoluție din 2015 a Adunării Generale a Națiunilor Unite care instituia „responsabilitatea de a proteja” cetățenii brutalizați de propriile guverne – o doctrină de care s-au folosit apoi, în 2011, pentru a justifica bombardarea Libiei în vederea protejării cetățenilor din Benghazi.

Vocile critice descriu aceste acțiuni ca pe un hybris american după încheierea Războiului Rece (Rusia și China s-au simțit înșelate atunci cînd, bunăoară, intervenția condusă de NATO în Libia s-a soldat cu schimbarea regimului), în vreme ce susținătorii SUA descriu astfel de intervenții ca pe o evoluție firească a dreptului internațional umanitar. În tot cazul, creșterea puterii Chinei și a Rusiei a pus limite mai stricte intervenționismului liberal.

Ce rămîne atunci de făcut? Rusia și China insistă asupra principiului suveranității din Carta ONU, potrivit căruia statele se pot angaja în război numai pentru autoapărare sau cu aprobarea Consiliului de Securitate. Anexarea forțată a unui teritoriu vecin s-a petrecut rar, după 1945, și atunci cînd a avut loc, a dus la sancțiuni costisitoare (vezi cazul anexării Crimeii de către Rusia, în 2014). În plus, Consiliul de Securitate a autorizat adesea dislocarea de forțe de menținere a păcii în țări aflate în situații critice, iar cooperarea politică a limitat proliferarea armelor de distrugere în masă și a rachetelor balistice. Această dimensiune a ordinii bazate pe reguli rămîne de o importanță crucială.

Cît despre relațiile economice, regulile trebuie revizuite. Capitalismul de stat hibrid al Chinei a susținut un model mercantil inechitabil, care a perturbat funcționarea Organizației Mondiale a Comerțului, încă de dinaintea pandemiei. Consecința va fi o deconectare de la rețelele de aprovizionare globale, mai ales atunci cînd e în joc securitatea națională.

852 17 sua vs china jpg jpeg

Deși China se plînge atunci cînd SUA împiedică companii ca Huawei să construiască rețele de telecomunicații 5G în Occident, această acțiune e compatibilă cu principiul suveranității. În fond, și China obstrucționează funcționarea Google, Facebook și Twitter pe teritoriul său, din rațiuni de securitate. Negocierea unor noi reglementări comerciale poate ajuta la prevenirea escaladării acestei deconectări. În același timp, cooperarea în domeniul vital al finanțelor rămîne strînsă, în pofida crizei curente.

Dimpotrivă, interdependența ecologică reprezintă un obstacol insurmontabil în calea principiului suveranității, deoarece astfel de amenințări sînt transnaționale. Indiferent de regresele globalizării economice, globalizarea ecologică va continua, deoarece ea se supune legilor biologiei și fizicii – și nu logicii geopoliticii contemporane. Astfel de probleme reprezintă o amenințare pentru toată lumea, dar nici o țară nu le poate gestiona de una singură. Cînd e vorba de probleme precum COVID-19 și schimbările climatice. puterea are o dimensiune cumulativă.

În acest context, exercitarea puterii asupra altora nu e suficientă. Puterea trebuie exercitată împreună cu ceilalți. Acordul climatic de la Paris și Organizația Mondială a Sănătății ne ajută pe noi, americanii, dar și pe alții. După întîlnirea dintre Richard Nixon și Mao Zedong din 1972, China și SUA au cooperat, în pofida diferendelor ideologice. O întrebare dificilă va fi pentru Biden dacă SUA și China pot coopera în producerea de bunuri publice globale, chiar dacă rămîn în competiție în domeniile tradiționale ale rivalității dintre marile puteri.

Spațiul cibernetic este o problemă nouă și importantă – parțial transnațională, dar aflată și sub controlul guvernelor suverane. Internetul este deja parțial fragmentat. Normele care reglementează libertatea de expresie și dreptul la viața privată în Internet se pot aplica în interiorul unui cerc restrîns de țări democratice, dar vor fi ignorate în statele autoritare.

După cum sugerează Comisa Globală pentru Stabilitate Cibernetică, anumite reguli care interzic modificarea structurilor de bază ale Internetului sînt și în interesul guvernelor autoritare care doresc să-și păstreze conectivitatea. Cînd însă acestea din urmă folosesc intermediari pentru a purta războaie informatice sau pentru a interveni în procese electorale (ceea ce violează principiul suveranității), normele trebuie consolidate prin reguli, precum cele negociate de SUA și Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece (în pofida ostilităților ideologice) pentru a limita escaladarea incidentelor maritime (Tratatul de Limitare a Rachetelor Balistice din 1972 – n. trad.). SUA și statele din aceeași tabără vor trebui să facă publice normele pe care intenționează să le susțină – va fi nevoie și de disuasiune.

Apărarea valorilor liberale în spațiul cibernetic nu înseamnă dezarmarea unilaterală a SUA. Dar SUA vor trebui să distingă între puterea soft, permisă, a persuasiunii „la vedere”, și puterea hard, coercitivă, a războiului informatic sub acoperire, caz în care va recurge la represalii. Programele și emisiunile publice ale Rusiei și Chinei vor fi permise, ceea ce nu e valabil pentru activități coordonate sub acoperire, precum manipularea platformelor de socializare. SUA vor continua să critice situația drepturilor omului din aceste țări.

Sondajele de opinie arată că electoratul american vrea să evite confruntările militare, dar nu dorește să se retragă din alianțele și cooperările multilaterale. Cetățenii încă țin la menținerea valorilor.

Dacă Biden va fi ales, problema cu care se va confrunta nu va fi aceea a restaurării ordinii internaționale liberale. Întrebarea e dacă SUA vor putea lucra cu un grup apropiat de aliați pentru promovarea democrației și a drepturilor omului, și colabora totodată cu un cerc mai larg de state, pentru a gestiona instituțiile internaționale bazate pe reguli – organizații necesare pentru a face față amenințărilor transnaționale, precum schimbările climatice, pandemiile, atacurile cibernetice, terorismul și instabilitatea economică.

Joseph S. Nye Jr. este profesor la Universitatea Harvard şi autor al volumului Do Morals Matter? Presidents and Foreign Policy from FDR to Trump.

Copyright: Project Syndicate, 2020

traducere de Matei PLEŞU

Mälardalen University library interior jpg
Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?
Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global
p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta „simplă” a oprit Spania în loc. A blocat-o, este anchilozată în acest moment, și nu doar din punct de vedere turistic.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.