Intra-muros, extra-muros ┼či rateuri mentale

Teofil MIH─éILESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 130 din 20 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Odat─â cu apari┼úia primelor ora┼če, problema limitei lumii urbane a cristalizat raporturi antitetice ├«ntre dou─â lumi, ├«ntre ra┼úiuni diferite de a fi. Dac─â via┼úa ┼či cultura urban─â, de la ├«nceputurile manifest─ârii fenomenului proto-urban ├«n Mesopotamia mileniului VII ├«.e.n., au devenit cu mici excep┼úii ├«nl─âuntrul zidurilor-limite separ├«nd net mediul antropomorfizat de natur─â (limita "fizic─â" av├«nd separat sau ├«n acela┼či timp o func┼úie de grani┼ú─â fizic─â ├«n sens de delimitare, o func┼úie simbolic─â cu rol de afirmare a prestigiului, o func┼úie religioas─â d├«nd seama de sacru ┼či permi┼ú├«nd ca arhitectura specific─â spa┼úiului ├«nchis s─â fie locul ce face posibil─â hierofania ┼či/sau o func┼úie pragmatic─â de protec┼úie), pregnant ├«ncep├«nd cu Revolu┼úia Industrial─â limita urban─â ┼či-a dep─â┼čit condi┼úia de "dat" ┼či a devenit flexibil─â, administrativ─â, virtual─â. Ce r─âm├«ne ├«nc─â e importan┼úa (recunoscut─â de fenomenologi ca Eliade sau Norberg-Schulz) fix─ârii Centrului, ce coincide simbolic cu centrul lumii, astfel ├«nc├«t ceea ce e ├«n interiorul limitei, ├«n intra-muros, c├«t mai aproape de centru, este diferit ├«n importan┼ú─â ┼či simbolistic─â fa┼ú─â de extra-muros, ceea ce r─âm├«ne ├«n afara limitei (de pild─â zonele albe ale h─âr┼úilor medievale sau t─âr├«murile amazoanelor sau barbarilor pentru vechii greci): generic haosul. Cel mai ├«nalt grad de complexitate ├«l are lumea urban─â postbelic─â. Sf├«r┼čitul celui de-al II-lea r─âzboi mondial marcheaz─â ├«nceputul reconstruc┼úiei urbane, iar Ora┼čul nu numai c─â nu ├«┼či mai pune problema izol─ârii de restul lumii, dar se extinde deschiz├«ndu-se ├«n matricea unui nou tip de conflict ├«mp─âr┼úind Europa - r─âzboiul rece - ┼či cristaliz├«nd iar─â┼či raporturi antitetice ├«ntre dou─â lumi, ├«ntre dou─â ra┼úiuni diferite de a fi: Occidentul capitalist ┼či Estul comunist. Dac─â ora┼čul ┼či-a pierdut zidurile definitiv, deschiz├«ndu-se spre macrocosm, ├«n Berlin apare Zidul. Paradoxal, deschis spre macrocosm, Ora┼čul a fost izolat de el ├«nsu┼či din ra┼úiuni politice printr-un zid ce nu mai separ─â Ora┼čul ca Lume de restul lumii ca-n trecut, ci iar dou─â lumi antitetice, dou─â ra┼úiuni de a fi: una a libert─â┼úii, alta a dictaturii. Zidul a fost d─âr├«mat ┼či p─ârea c─â a disp─ârut. P─ârea c─â mariajul Occidentului cu Estul european e fericit la nivel de mentalit─â┼úi, ├«ns─â locuirea demonstreaz─â c─â n-a fost s─â fie a┼ča. Se pot remarca dou─â tipuri de atitudine ├«n ceea ce prive┼čte rela┼úia intra-muros = ├«n limitele propriet─â┼úii private ┼či extra-muros = ├«n afara propriet─â┼úii, semnificative ┼či emblematice, ├«n raport cu istoria recent─â a contextului ├«n care fiecare a devenit. ├Än lumea occidental─â ┼či american─â, cu pre┼ú ┼či respect pentru proprietate privat─â, reguli, justi┼úie, resim┼úite profund ├«n mentalul colectiv, propriet─â┼úile private s├«nt lipsite, ├«n marea majoritate, de marc─ârile limitelor sau, dac─â acestea se fac, atunci s├«nt simbolice ┼či ├«n maniere care poten┼úeaz─â spa┼úiul urban: cu lanternouri, diverse obiecte decorative, elemente interesante de vegeta┼úie, celebrele garduri mici albe din filmele americane, garduri vii etc. Nu la fel stau lucrurile ├«n lumea postcomunist─â, unde reac┼úia ├«n ceea ce prive┼čte proprietatea acum privat─â, dup─â o jum─âtate de secol de excrementale ideologii & dictaturi socialist-comuniste oblig├«nd "omul nou" la fericire cu for┼úa ├«ntr-o lume ├«n care totul apar┼úine tuturor ┼či nim─ânui, este diferit─â. Dou─â reguli domin─â fenomenul. 1. Pe m─âsur─â ce se ├«ndep─ârteaz─â de surs─â, at├«t geografic, c├«t ┼či temporal, arhitectura se re-semantizeaz─â sub autoritatea imperativelor contextului: pe m─âsur─â ce se avanseaz─â spre est de la fosta Cortin─â de Fier, locuin┼úa individual─â devine din ce ├«n ce mai separat─â de restul lumii, cit├«nd patetic locuin┼úa seniorial─â fortificat─â sau castelul comital al Evului Mediu. 2. Cu c├«t statutul social ┼či economic al proprietarului - milionar de carton, baron local, politician, mafiot local ori toate la un loc - este mai ridicat, cu at├«t matricea sa cultural─â ┼či stilistic─â este mai redus─â, invers propor┼úional─â cu dimensiunile propriet─â┼úilor, obligatoriu Mari, situate ├«n situri naturale excep┼úionale ┼či protejate de ziduri obligatoriu ├Änalte. ├Än acest sens, Rom├ónia abund─â de exemple emblematice, care nu se refer─â numai la izolarea propriet─â┼úii de un mediu urban care poate afecta intimitatea, e surs─â de poluare chimic─â, fonic─â, estetic─â sau de infrac┼úionalitate, ci, culmea!, de un mediu natural de mare calitate, fa┼ú─â cu care, ├«n mod straniu, locuin┼úa "Parvenitului de Rom├ónia" refuz─â orice sentiment al comunic─ârii cu natura, cu restul mediului urban, cu lumea. Dotat cu un organ atrofiat al inteligen┼úei, "Parvenitul de Rom├ónia" se recunoa┼čte u┼čor dup─â ├«mbr─âc─âmintea strident de scump─â, dup─â unsoarea gelurilor ┼či parfumurilor, dup─â starea de permanent─â transpira┼úie, dup─â talia ┼či mersul similare unui bivol biped, fruntea ├«ngust─â ┼či doi ochi mici ┼či inexpresivi, ca de porc, din fundul c─ârora prive┼čte plin de dispre┼ú furnicarul urban prin care, vai!, e nevoit s─â treac─â cu obligatoria sa ma┼čin─â de teren, pentru a ajunge la unul dintre locurile ├«n care s─âl─â┼čluie┼čte: c─âs─âl─âul. Plin de b─ânet furat printr-o larg─â plaj─â de evaziuni fiscale, aceast─â specie jalnic─â, rod al experimentelor genetice petrecute ├«n "institutele de cercetare" ale fostei Securit─â┼úi ├«n asociere cu "centrele de cercet─âri" ale partidului comunist, imposibil de st├«rpit din cauza comunit─â┼úii de interese ├«n care tr─âie┼čte, obi┼čnuie┼čte s─â-┼či ia (nu s─â-┼či cumpere!) unele dintre cele mai frumoase terenuri din arealul s─âu. Aici el ├«┼či marcheaz─â teritoriul prin urinarea de arhitectur─â, uneori cu concursul speciali┼čtilor, ├«n dispre┼ú total fa┼ú─â de reglement─âri urbanistice ┼či bun-sim┼ú, ┼či circond─â totul cu cortina de beton armat. (Aflu recent de la ┼čtiri c─â un exemplar bra┼čovean al acestei specii ┼či-a ├«nconjurat proprietatea sa de la Dun─âre cu un zid ├«nalt de 4,5 m ┼či lung de 5 km!) "Parvenitul de Rom├ónia" e animal prin existen┼úa fizic─â ┼či virus letal prin ac┼úiunile sale. Specie extrem de rezistent─â, el e re-semantizatorul ultimei ipostaze dec─âzute a Zidului, crezut pe cale de dispari┼úie din civiliza┼úia urban─â ┼či cristaliz├«nd iar─â┼či raporturi antitetice ├«ntre dou─â lumi, ├«ntre ra┼úiuni diferite de a fi. Dac─â ora┼čul s-a deschis spre lume, proprietatea se-nchide, se izoleaz─â. Probabil c─â acest fenomen are r─âd─âcini ad├«nci ├«n mentalul individual ┼či/sau colectiv, at├«t ├«n ceea ce prive┼čte istoria recent─â a Rom├óniei (ce a cunoscut ├«nflorirea capitalist─â interbelic─â, dec─âderea comunist─â postbelic─â cu alterarea grav─â a mentalit─â┼úilor ┼či sentimentelor individualit─â┼úii ┼či propriet─â┼úii ┼či tranzi┼úia sifilitic─â postcomunist─â a ho┼úilor ce strig─â ho┼úii), c├«t ┼či ├«n ceea ce prive┼čte istoria mai ├«ndep─ârtat─â, legat─â de pozi┼úia sa geografic─â ├«n acest Est european, la por┼úile Orientului, unde invaziile continue au cristalizat un sentiment amestecat de fric─â de a┼čezare stabil─â ├«ntr-un loc, de nevoie de ap─ârare individual─â, de nevoie psihologic─â de lini┼čte ┼či izolare fa┼ú─â de un "exterior" al casei total imprevizibil, a c─ârui neutralizare la nivel psihologic o realizeaz─â zidurile. Conceptul de limit─â se refer─â ├«n general la un prag dincolo de care esen┼úa unui fenomen se schimb─â. ├Än cazul "Parvenitului de Rom├ónia" probabil c─â e ┼či pu┼úin din fiecare explica┼úie de mai sus, dar, ├«n esen┼ú─â, Zidul ┼či casa ├«i protejeaz─â ho┼úia, arat─â lumii imbecilitatea sa, iar lui nu-i arat─â chiar Lumea. O, Rom├ónie trist─â, plin─â de umor! O, parvenitule bogat, plin de s─âr─âcie!

p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Func╚Ťionarea uman─â f─âr─â ÔÇ×angajament sufletescÔÇŁ, ca s─â spunem a╚Öa, f─âr─â ardoarea sau entuziasmul pe care ├«l provoac─â cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnat─â s─â e╚Öueze pe termen mediu ╚Öi lung ╚Öi s─â provoace o criz─â intern─â ├«n democra╚Ťia liberal─â modern─â.
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI jpeg
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI
ÔÇ×Istoria Rusiei are o singur─â regul─â simpl─â: sfera de influen╚Ť─â a Moscovei se termin─â acolo unde s-a oprit ultima dat─â.ÔÇŁ
Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii.┬áFiecare┬ávine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?