Harta schimbătoare a securităţii energetice

Publicat în Dilema Veche nr. 186 din 30 Aug 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De trei decenii, lumea bogată discută despre cum să reducă dependenţa de petrol importat. Dar, în ciuda retoricii, problema aprovizionării cu petrol s-a înrăutăţit, iar securitatea energetică a devenit şi mai complicată. Cu toate apelurile repetate ale politicienilor pentru independenţă energetică, în ultimii 30 de ani Statele Unite şi-au dublat dependenţa de petrol importat, care acum reprezintă aproape două treimi din consum. Ameninţările cu stoparea aprovizionării cu petrol, pentru a atinge scopuri politice, au o lungă istorie, mai ales cînd e vorba de Orientul Mijlociu. Membrii arabi din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol au impus un embargo în perioada războiului din 1967, dar acest apel nu a avut prea mare efect pentru că Statele Unite se bazau atunci pe petrolul propriu, în cea mai mare parte. Dar în timpul războiului de Yom Kippur din 1973, embargoul arab a avut un efect mai mare, pentru că între timp crescuse importul american de petrol. Embargoul a dus la creşterea preţurilor şi a determinat o perioadă de inflaţie şi stagnare în întreaga lume. S-a mai demonstrat atunci şi că petrolul este un produs global. Deşi embargoul a vizat Statele Unite şi Olanda, forţele pieţei au făcut ca toate ţările consumatoare să simtă efectele: penurie de petrol şi inflaţie. Embargourile în privinţa petrolului s-au dovedit a fi un instrument orb, care afectează multe alte ţări, pe lîngă cele vizate. În urma oscilaţiilor preţului petrolului, securitatea energetică se baza pe patru componente. Liberalizînd preţurile energiei, guvernele au permis pieţelor să încurajeze conservarea şi căutarea unor noi resurse. În plus, guvernele au introdus subvenţii modeste şi regulamente, pentru a încuraja conservarea şi reînnoirea surselor energetice. Unele guverne au început să depoziteze petrol în rezerve strategice, care să poată fi folosite pentru scurte perioade de timp, în cazul unor crize. Ţările bogate au creat tot atunci Agenţia Internaţională a Energiei, cu sediul la Paris, care coordonează politicile (inclusiv rezervele strategice) ale ţărilor consumatoare. Asemenea politici încă mai sînt utile, însă nu ar putea preîntîmpina o criză majoră şi de lungă durată. Pămîntul nu riscă să rămînă imediat fără petrol, dar două treimi din rezerve sînt plasate în regiunea instabilă din punct de vedere politic a Golfului Persic. Statele Unite importă doar o mică parte din petrolul său, din Golful Persic. Cel mai mare furnizor pentru americani este vecinul lor stabil, Canada. Însă criza din 1973 ne-a învăţat că o întrerupere a aprovizionărilor cu petrol din Golful Persic ar putea ridica preţurile şi ar afecta chiar şi economiile bogate, indiferent de unde îşi cumpără resursele energetice. Anul acesta, China va depăşi Statele Unite în privinţa emisiilor de gaze cu efect de seră. În această ţară se construiesc cîte două termocentrale pe cărbune în fiecare săptămînă. Mai mult, noi dimensiuni ale problemei securităţii energetice s-au ivit în ultimii cîţiva ani. Una dintre ele este creşterea tot mai mare a cererii de energie în economiile în curs de dezvoltare din Asia, mai ales China. China pare convinsă că poate să-şi asigure importurile de energie prin semnarea unor contracte cu state-paria, precum Sudanul. Deşi această abordare mercantil-obtuză creează probleme de politică externă privind situaţii precum cea din Darfur, ea tot nu va reuşi să protejeze cu adevărat China în cazul unei crize. Ar fi mult mai benefică primirea Chinei (şi a Indiei) în Agenţia Internaţională a Energiei şi încurajarea participării normale a chinezilor pe pieţele internaţionale. O altă dimensiune a problemei securităţii energetice este modul în care preţurile ridicate şi rezervele tot mai mari au crescut puterea ţărilor producătoare de energie. Companiile de stat controlează acum mult mai multe rezerve de petrol şi gaz, decît o fac companiile de energie private. Multe din aceste companii de stat, în ţări precum Rusia şi Venezuela, nu sînt deloc adaptate să facă faţă forţelor pieţei, dar îşi folosesc puterea nou descoperită pentru scopuri politice. În fine, securitatea energetică este complicată de schimbarea climatică. Pe măsură ce oamenii de ştiinţă sînt tot mai categorici, e limpede că schimbările de climă devin o problemă politică, atît la nivel global, cît şi naţional. Creşterea nivelului mării, seceta din Africa şi furtunile tot mai turbulente reprezintă un nou tip de ameninţare, care se cere luată în serios. Astfel că măsurile de rezolvare a problemei energetice trebuie să ia în considerare şi nevoile crescute, nu doar aprovizionarea problematică. Măsurile pe care anumiţi legiuitori le preferă - precum transformarea cărbunelui în lichid - cresc securitarea aprovizionării, dar implică mai multe emisii de dioxid de carbon decît în cazul petrolului importat. Aceste măsuri ar trebui evitate pînă cînd tehnologiile pentru purificarea şi extragerea cărbunelui vor fi perfecţionate. Pe de altă parte, reducerea cererii prin măsuri de conservare a energiei este benefică atît pentru securizarea proviziilor, cît şi pentru clima globală. Dar nu este de ajuns ca Statele Unite şi ţările din Uniunea Europeană să economisească energie, dacă restul lumii nu face la fel. China şi India cresc folosirea resurselor de cărbuni de care dispun, dar dacă nu au şi acces la tehnologie modernă, efectul asupra atmosferei va fi mare. Anul acesta, China va depăşi Statele Unite în privinţa emisiilor de gaze cu efect de seră. În această ţară se construiesc cîte două termocentrale pe cărbune în fiecare săptămînă. Într-o astfel de lume, securitatea energetică nu mai poate însemna independenţă energetică. Trebuie să găsim mijloace mai bune pentru a gestiona interdependenţa energetică. _____________ Joseph S. Nye este profesor la Harvard şi autor al volumului Soft Power: The Means to Success in World Politics. Copyright: Project Syndicate, 2007 www.project-syndicate.org traduceri de Iulia BĂDESCU

Mälardalen University library interior jpg
Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?
Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global
p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta „simplă” a oprit Spania în loc. A blocat-o, este anchilozată în acest moment, și nu doar din punct de vedere turistic.

Adevarul.ro

Horoscop - zodii - zodiac FOTO Shutterstock
Horoscopul zilei, 3 decembrie. O zodie se va confrunta cu probleme mari
Horoscopul zilei pentru ziua de sâmbătă, 3 decembrie, este realizat de astrologul Click, Lorina, și vine cu predicții complete pentru toate zodiile.
Becali
Lucian Bode la Consiliul JAI FOTO Facebook Lucian Bode
Ce este Consiliul JAI, care decide dacă România poate sau nu să adere la Schengen
Consiliul JAI este format din miniștri de Interne, responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, însă nu toate statele membre UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.