Despre istorie, elite ┼či geamba┼či

Neagu DJUVARA
Publicat în Dilema Veche nr. 112 din 22 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

* Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx. O introducere ├«n istoria comunismului rom├ónesc, Editura Curtea Veche, 2005. Adrian Cioroianu ne propune o carte realmente important─â. Cu toate c─â de 15 ani s-a scris mult despre perioada comunist─â din Rom├ónia, el e primul care ├«ncearc─â s─â plaseze aceast─â istorie a comunismului rom├ónesc ├«ntr-un context interna┼úional. De la ├«nceput mi-a fost clar c─â autorul l-a mistuit pe Dumitru Dr─âghicescu, cu a sa Psihologie a poporului rom├ón - fiindc─â, ├«ntr-adev─âr, pentru a ├«n┼úelege ce s-a ├«nt├«mplat cu adev─ârat ├«n ace┼čti aproape 50 de ani de comunism ├«n Rom├ónia, trebuie s─â-┼úi dai seama c─â rom├ónul e ├«ntr-un fel altul dec├«t vecinii s─âi ┼či poate chiar dec├«t majoritatea popoarelor din Europa. Ne-au pl─âm─âdit nu numai etnogeneza noastr─â - de altfel greu de definit -, ci ┼či sutele de ani de istorie din trecutul nostru tulbure ┼či noi altfel am reac┼úionat la acest altoi str─âin. ├Än mod foarte inteligent - cartea, trebuie s─â spun, este aproape prea inteligent─â! -, Cioroianu ├«ncearc─â s─â p─âtrund─â psihologic ├«n toate evenimentele care s-au ├«nt├«mplat ┼či, mai cu seam─â, ├«n destinul fiec─ârui individ; aici este una dintre p─âr┼úile cele mai vii ale paginilor, c├«nd face o parantez─â ca s─â ne spun─â despre soarta uneia sau alteia dintre c─âpeteniile comuniste care ne-au guvernat timp de 45 de ani. ┼×i nu este vorba numai despre ele, ci ┼či despre cei care au fost tenta┼úi s─â fie tovar─â┼či de drum ai comuni┼čtilor - fellow travellers, cum spune englezul - ┼či s├«nt c├«teva figuri destul de dramatice, de oameni care au crezut, ├«n acei primi ani, c─â trebuie negre┼čit s─â fie dr─âgu┼úi cu cei adu┼či de sovietici ca dirigin┼úi ai ┼ú─ârii. Cioroianu are curajul de a aduce ├«n aten┼úia noastr─â p├«n─â ┼či personalit─â┼úi de prim─â m├«n─â, precum George Enescu, care ├«ntr-adev─âr, ├«n primii doi-trei ani, p├«n─â a reu┼čit s─â plece din ┼úar─â, nu s-a dat ├«n l─âturi de la unele fraze de circumstan┼ú─â - pornind de la muzic─â, pentru c─â lui ├«i pl─âcea muzica ruseasc─â -, dar de acolo, dup─â p─ârerea mea, a alunecat pu┼úin c─âtre un fel de l─âudare a celor care, cic─â, veneau s─â ne elibereze, s─â ne salveze. Apoi, specificitatea c─âr┼úii este un lucru care ├«nc├«nt─â. Un lucru pe care nu prea ├«l au istoricii no┼čtri: Cioroianu a f─âcut mult─â istorie comparat─â. Pentru ca s─â ├«n┼úelegi ce se ├«nt├«mpl─â ├«n Rom├ónia - ┼či nu numai ├«n cei 45 de ani de comunism, dar ┼či ├«n general - trebuie s─â compari cu ce s-a ├«nt├«mplat ├«n alte ┼ú─âri ├«n perioade similare; autorul o face cu mult─â iscusin┼ú─â. Are din c├«nd ├«n c├«nd ┼či ceva umor - de pild─â, c├«nd ne atrage aten┼úia c─â pe primul comunist-teoretician de la noi ├«l chema Nicolae P─âcal─â; iar ultimul, cum ┼čtim, e Nicolae Ceau┼čescu; ┼či plec─âm de la o calf─â de pl─âpumar (acest P─âcal─â era pl─âpumar) ┼či ajungem la o calf─â de cizmar! E destul de dramatic c├«nd te g├«nde┼čti c─â destinul ┼ú─ârii rom├óne┼čti a fost ├«n m├«na unei astfel de categorii. Eu n-am nimic ├«mpotriva cizmarilor, ├«i stimez foarte mult - dar nu vreau s─â-i v─âd ├«n fruntea ┼ú─ârii! De c├«nd e lumea lume, cei care ┼čtiu s─â conduc─â bine o ┼úar─â s├«nt cei ie┼či┼úi dintr-un anumit mediu, cei care au primit ceva ├«nv─â┼ú─âtur─â ├«n acest sens. Cei care se trezesc, dintr-o zi, pe alta, s-o fac─â pe politicienii s├«nt catastrofali pentru un popor - ┼či noi am fost guverna┼úi timp de 45 de ani de astfel de oameni, afar─â poate de Maurer ┼či de al┼úi c├«┼úiva, iar rezultatele au fost catastrofale. Odat─â intra┼úi ├«n p├«ine, tocmai nepreg─âti┼úii s├«nt mult mai tiranici dec├«t ar putea fi un om cu un oarecare trecut de familie. Cioroianu nu s-a sfiit s─â atrag─â aten┼úia asupra num─ârului cople┼čitor de str─âini ┼či de alogeni din ┼úara noastr─â care au f─âcut parte din partidul comunist de la ├«nceputuri. ├Änainte de ultimul r─âzboi, la congresele care aveau loc ├«n str─âin─âtate - partidul comunist fiind la noi interzis de legea M├«rzescu (1924) - avem la un moment dat un comitet de 10, din care unul singur (P─âtr─â┼čcanu) e rom├ón etnic. Avem la conducere ┼či un polonez, altul e ucrainean, al┼úii s├«nt evrei, al┼úii s├«nt unguri, s├«nt bulgari... Cioroianu d─â ┼či explica┼úia, de ce ├«n acel moment acest germene comunist nu prinde la noi - abia fuseser─â ├«mpropriet─âri┼úi ┼ú─âranii, a┼čadar ei c─âp─âtau o mentalitate de mic proprietar, ┼či de ce ar fi dorit ei s─â se transforme ├«n colhoz?! ├Än al doilea r├«nd, teama noastr─â fa┼ú─â de Rusia, veche de cel pu┼úin 150 de ani. Din aceste motive, a┼čadar, la noi comunismul nu a prins. Este impresionant c─â propaganda pe careau ├«nceput s─â o fac─â dup─â 1917 revolu┼úionarii ru┼či printre solda┼úii rom├óni nu a prins deloc - drept care ai no┼čtri au reu┼čit s─â reziste pe front. Dac─â ar fi s─â-i fac totu┼či o critic─â lui Cioroianu, i-a┼č zice c─â pare a-l ap─âra pe Ceau┼čescu, ├«ntr-un fel. Adic─â spune lucruri adev─ârate, dar Ceau┼čescu, ├«n p─ârerea lui Cioroianu, a fost sincer antisovietic; reiese c─â era prostalinist, ca s─â zic a┼ča, dar el s-a temut de ru┼či... lui nu i-a pl─âcut rusismul ┼či cei ce comandau de la Moscova; drept care, a ├«ncercat pe ici, pe colo, dar cu mare dib─âcie, s─â arate - mai cu seam─â fa┼ú─â de Occident, dar ┼či fa┼ú─â de rom├óni - c─â e independent. Dar ┼čtia el p├«n─â unde poate s─â mearg─â cu independen┼úa ┼či continua s─â fac─â unele servicii sovieticilor - m─â g├«ndesc mai cu seam─â la ce au f─âcut serviciile speciale rom├óne pentru Moscova ├«n epoca ├«n care toat─â lumea credea c─â Ceau┼čescu se desparte de Soviete. ├Än acela┼či timp, ├«l aveam pe dl Mihai Caraman, care spiona intens ├«n Fran┼úa, ├«n Belgia ┼či aiurea. Care va s─â zic─â, "antisovietismul" acesta al lui Ceau┼čescu era extrem de dibaci. Mai cu seam─â c├«nd ├«l vedeam de departe pe Ceau┼čescu, ├«n imaginile lui de la televizor sau cinematograf, ceea ce m─â durea mai mult era c─â Rom├ónia ap─ârea ├«n str─âin─âtate ca fiind reprezentat─â de un caraghios! Nu v─â sup─âra┼úi, dar aceasta era impresia mea, a unui rom├ón din vremea veche, care ┼čtiam cine guvernase aceast─â ┼úar─â alt─âdat─â! Un caraghios, un fel de geamba┼č de cai de la t├«rguri, ─âsta era omul! ┼×i ─âsta era ├«n calea┼čc─â cu regina Angliei! ┼×i ─âsta ├«i ducea de nas pe De Gaulle ┼či pe Nixon! Asta pe mine m─â t─âia de la r─âd─âcin─â, nu ├«n┼úelegeam ce se ├«nt├«mpl─â! ┼×i astfel ajungem la o problem─â de natur─â aproape filosofic─â. Nu ┼čtiu dac─â Cioroianu ├«l are ├«n minte pe faimosul filosof dintre cele dou─â r─âzboaie mondiale Hermann von Keyserling, cel care deschisese o "┼čcoal─â de ├«n┼úelepciune" la Darmstadt ┼č.a.m.d.; era pe jum─âtate nem┼ú - dup─â tat─â - ┼či pe jum─âtate rus - dup─â mam─â - ┼či acest amestec exploziv germano-rus ├«l f─âcea extrem de original. ├Äntr-una din c─âr┼úile lui, Keyserling ├«mparte "creatorii" lumii ├«n c├«teva categorii: creatorul de rangul ├«nt├«i este creatorul de religie - asta e absolut clar, fiindc─â Buddha, Zarathustra, Isus, Mahomed s├«nt astfel de creatori care fac ca omenirea ├«ntreag─â s─â ia o cotitur─â anume. Dup─â creatorul de religie, vine poetul - sau, ├«n sens larg, creatorul de art─â, care este unic ├«n felul s─âu. Pe filosof ┼či pe omul de ┼čtiin┼ú─â, Keyserling ├«i pune pe urm─â: dup─â artist vine filosoful, dup─â filosof vine omul de ┼čtiin┼ú─â (om de ┼čtiin┼ú─â care, chiar genial fiind, nu e unic, de multe ori ceea ce a descoperit el, altul descoper─â ├«n acela┼či timp sau imediat dup─â el, deci nu are unicitatea artistului). ┼×i, ├«n fine, trec peste celelalte categorii ca s─â spun ┼či care este ultima categorie: omul politic! Pentru Keyserling, omul politic poate s─â fie ┼či un prost! ┼×i astfel, ├«n cazul Ceau┼čescu, avem un prost - dar unul de o dib─âcie diabolic─â! C─â era prost, o ┼čtiu ┼či de la oamenii care l-au cunoscut. De pild─â, b─ârbatul Nicolettei Franck (acea elve┼úianc─â care l-a simpatizat pe regele Mihai, a scris despre el etc.), la ├«nceputul r─âzboiului era func┼úionar la ambasada Fran┼úei, dar unul neacoperit de imunitate diplomatic─â. ┼×i, printr-un concurs de ├«mprejur─âri, a fost ├«nchis, ├«n epoca Antonescu. Astfel s-a trezit la un moment dat ├«ntr-o celul─â al─âturi de 15-20 de oameni, dintre care majoritatea erau comuni┼čti - ┼či printre ei era ┼či t├«n─ârul Ceau┼čescu. Domnul Franck spune c─â to┼úi ceilal┼úi se interesau de ceea ce putea el, fran┼úuzul, s─â povesteasc─â, de lec┼úiile de francez─â etc.; singurul care era tuf─â, care nu ├«n┼úelegea nimica - ┼či pe care chiar ceilal┼úi comuni┼čti ├«l considerau ca fiind un prost! - era Ceau┼čescu! Or, acest om, c├«nd a f─âcut politic─â, a fost de o dib─âcie diabolic─â! Iat─â o problem─â care nu este numai rom├óneasc─â, este universal─â - ├«n leg─âtur─â cu politica - ┼či care este foarte impresionant─â ├«n sine. A┼čadar, cartea lui Cioroianu este una important─â, autorul fiind primul care propune ├«ntr-adev─âr o sintez─â a comunismului rom├ónesc; cred c─â o s─â fie una de referin┼ú─â pentru noi to┼úi, atunci c├«nd vom vrea s─â ├«n┼úelegem c├«nd, cum, cu cine ┼či de ce s-a ├«nt├«mplat ce s-a ├«nt├«mplat.

p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Func╚Ťionarea uman─â f─âr─â ÔÇ×angajament sufletescÔÇŁ, ca s─â spunem a╚Öa, f─âr─â ardoarea sau entuziasmul pe care ├«l provoac─â cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnat─â s─â e╚Öueze pe termen mediu ╚Öi lung ╚Öi s─â provoace o criz─â intern─â ├«n democra╚Ťia liberal─â modern─â.
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI jpeg
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI
ÔÇ×Istoria Rusiei are o singur─â regul─â simpl─â: sfera de influen╚Ť─â a Moscovei se termin─â acolo unde s-a oprit ultima dat─â.ÔÇŁ
Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii.┬áFiecare┬ávine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.