Cum conduce Obama

Publicat în Dilema Veche nr. 262 din 24 Feb 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În urmă cu doi ani, Barack Obama era primul senator dintr-un stat din mijlocul Americii care îşi declara interesul pentru cursa prezidenţială. Mulţi s-au arătat sceptici în privinţa victoriei unui afro-american cu un nume straniu şi cu puţină experienţă în problemele naţionale. Dar el a demonstrat în campania pe care a desfăşurat-o că stăpîneşte puterile necesare conducerii - atît cele soft, cît şi cele hard. Puterea soft este abilitatea de a-i atrage pe alţii, iar cele trei calităţi-cheie legate de aceasta sînt inteligenţa emoţională, viziunea şi comunicarea. În plus, ca să aibă succes, un lider are nevoie de îndemînare în ce priveşte puterea hard, adică de capacităţi organizatorice şi de a face politică în sens machiavellian. La fel de importantă este capacitatea de adecvare care permite unui lider să combine aceste abilităţi în situaţii diferite, aşa încît să aibă acel tip de succes pe care eu îl numesc "smart power" (putere inteligentă). În timpul campaniei sale, Obama a demonstrat aceste abilităţi prin calmul cu care a reacţionat în faţa crizei, prin viziunea de perspectivă şi prin superbele lui capacităţi de organizare. Mai mult, inteligenţa sa contextuală s-a format progresiv, de la bază, în privinţa politicilor globale, cu experienţe în Indonezia şi Kenya, iar înţelegerea sa asupra politicii interne americane s-a format tot de la bază, de pe cînd activa ca organizator al comunităţii din Chicago. Obama a continuat să demonstreze aceste calităţi de conducător în perioada tranziţiei puterii, desfăşurate aproape fără cusur. Prin alegerea primei sale oponente, Hillary Clinton, ca ministru, şi prin trecerea dincolo de graniţele partidului, menţinîndu-l în funcţie pe ministrul republican al Apărării Robert Gates, el a arătat că e deschis la ideea de a avea nişte subordonaţi foarte puternici. În discursul de inaugurare a atins teme ale unei puteri inteligente, exprimînd voinţa de a "întinde o mînă celor care-şi descleştează pumnii", dar neuitînd să enunţe şi ideea responsabilităţii, în nişte vremuri în care americanii se confruntă cu probleme economice. În plus, Obama şi-a pornit mandatul într-o manieră hotărîtă. În prima sa săptămînă în funcţie a început deja să îndeplinească promisiunile din campanie, lansînd un plan major de stimulare economică, ordonînd închiderea închisorii de la Guantanamo Bay, promovînd noi standarde de eficienţă a combustibilului pentru economisirea de energie, acordînd un interviu postului de televiziune Al Arabiya şi trimiţînd un înalt emisar în Orientul Apropiat. George W. Bush a spus odată că rolul său ca lider a fost acela de "decident". Dar chiar dacă Bush a fost bun ca decident, populaţia doreşte ceva mai mult de la un lider. Noi vrem pe cineva care să ne reîntărească identitatea, să ne spună cine sîntem. Ne judecăm liderii nu doar după efectul acţiunilor lor, ci şi după semnificaţia a ceea ce ei creează şi ne învaţă. Cei mai mulţi lideri hrănesc identitatea şi solidaritatea existente în grupurile lor. Dar unii dintre ei percep obligaţii morale dincolo de grupul pe care-l conduc şi îşi educă urmaşii. De exemplu, Nelson Mandela ar fi putut lesne alege să devină un lider care să definească exclusiv grupul său de sud-africani negri, să urmărească răzbunarea pentru injustiţia apartheid-ului şi pentru propria detenţie. El a luptat însă neobosit, şi prin fapte, şi prin vorbe, pentru dezvoltarea identităţii urmaşilor săi. Cînd Obama s-a confruntat cu criza din campanie legată de remarcile rasiste incendiare ale fostului său pastor, el nu a ales calea de a se distanţa pur şi simplu de această problemă, ci a folosit situaţia pentru a ţine un discurs menit să lărgească înţelegerea şi identităţile, atît pentru albii, cît şi pentru negrii din America. Criza de la 11 septembrie 2001 i-a oferit lui Bush ocazia de a exprima o nouă viziune, întărită, asupra politicii externe. Dar el nu a reuşit să expună şi o imagine substanţială a rolului de lider al Americii în lume. O viziune de succes este una care combină inspiraţia cu posibilitatea de a pune în practică un proiect. Bush a eşuat în a găsi o asemenea combinaţie potrivită. Obama va avea nevoie să folosească ambele laturi ale inteligenţei, emoţională şi contextuală, dacă vrea să restabilească leadership-ul Americii. Inteligenţa contextuală este o abilitate care ajută un conducător să potrivească tacticile cu intenţiile, în aşa fel încît să producă strategiile cele mai adecvate în diverse situaţii. Cu un deceniu în urmă, bunul simţ convenţional spunea că în lume există o hegemonie unipolară, cea a Statelor Unite. Analiştii neoconservatori au tras concluzia că America era atît de puternică încît putea face tot ce dorea, iar ceilalţi nu aveau altă alegere decît s-o urmeze. Acest unilateralism era bazat pe o profundă neînţelegere a caracterului puterii în politica externă - care este de fapt abilitatea de a-i influenţa pe alţii să ajungă la rezultatele pe care tu le doreşti. Statele Unite sînt poate singura superputere, dar nu sînt un imperiu. Pot influenţa, dar nu pot controla alte părţi ale lumii. Pentru a înţelege puterea în contextul lumii de astăzi, mă gîndesc uneori la o metaforă legată de jocul de şah tridimensional. În partea de sus, cea a puterii militare, printre celelalte ţări, Statele Unite sînt singura supraputere. Pe tabla din mijloc, cea a relaţiilor economice dintre state, lumea e deja multipolară. În comerţ, în ce priveşte funcţionarea corectă a competiţiei şi a relaţiilor economice sau în alte asemenea domenii, America nu poate obţine rezultatele pe care le doreşte, fără a coopera cu Uniunea Europeană, China, Japonia sau alte state. În sfîrşit, pe tabla de dedesubt, cea a relaţiilor transnaţionale aflate în afara controlului guvernelor - pandemii, schimbări climatice, trafic de droguri sau terorism internaţional, de exemplu - puterea e distribuită în mod haotic. Nimeni nu deţine controlul. E o lume complexă cea în care Obama a îmbrăcat mantia conducătorului. El moşteneşte o criză economică globală, două războaie în care America şi aliaţii săi au trupe implicate, crize în Orientul Apropiat şi în sudul Asiei şi o luptă împotriva terorismului. Va avea de făcut faţă acestei moşteniri şi în acelaşi timp va trebui să traseze un nou curs. Va trebui să ia decizii dificile în paralel cu dezvoltarea percepţiei că America, încă o dată, exportă mai degrabă speranţă decît frică. Acesta va fi testul conducerii lui. Joseph S. Nye e profesor la Harvard University şi a publicat recent cartea The Power to Lead. Copyright: Project Syndicate, 2009 www.project-syndicate.org traducere de Andrei MANOLESCU

Mälardalen University library interior jpg
Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?
Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global
p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta „simplă” a oprit Spania în loc. A blocat-o, este anchilozată în acest moment, și nu doar din punct de vedere turistic.

Adevarul.ro

image
Austria se opune aderării României şi Bulgariei la Schengen. Anunțul, făcut de ministrul de Interne
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a anunțat hotărârea definitivă a ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale.
image
A renunțat la „visul american” și s-a întors în România. Povestea pensiunii dintr-un cătun izolat în splendoare
După 26 de ani petrecuți în Statele Unite ale Americii, Virgil Marchiș s-a întors definitiv acasă, în Maramureș, unde și-a făcut o pensiune împreună cu femeia iubită. Spune că nu s-ar mai duce în America decât în vizită și doar alături de partenera lui.
image
Actori din Wednesday, despre filmările în România: „Nimic nu m-a pregătit pentru asta”
Câțiva dintre actorii străini din serialul „Wednesday” (Addams), producția filmată în România, care a avut cea mai bună lansare de pe Netflix, au vorbit despre experiența lor din țara noastră, într-un interviu pentru HotNews.ro

HIstoria.ro

image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.
image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.