Ce globalizare va supravieţui?

Publicat în Dilema Veche nr. 274 din 14 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Economia mondial─â va descre┼čte ├«n acest an pentru prima oar─â din 1945, iar unii economi┼čti s├«nt ├«ngrijora┼úi c─â actuala criz─â economic─â ar putea ├«nsemna sf├«r┼čitul globaliz─ârii. Vremurile economice dificile s├«nt corelate cu protec┼úionismul, c├«t─â vreme ├«ntr-o asemenea situa┼úie fiecare ┼úar─â o ├«nvinov─â┼úe┼čte pe cealalt─â ┼či ├«┼či protejeaz─â locurile de munc─â de acas─â. ├Än anii ÔÇÖ30, aceast─â strategie, de tip "s─âr─âce┼čte-┼úi vecinul", a ├«nr─âut─â┼úit situa┼úia. Dac─â liderii politici nu rezist─â acestei tenta┼úii, trecutul ar putea s─â se repete. Totu┼či, ├«n mod paradoxal, o asemenea perspectiv─â sumbr─â nu ar ├«nsemna sf├«r┼čitul globaliz─ârii, definit─â ca dezvoltare a re┼úelelor de interdependen┼ú─â interna┼úionale. Globalizarea are mai multe dimensiuni ┼či, cu toate c─â economi┼čtii consider─â adesea c─â aceasta ┼či economia mondial─â ar fi unul ┼či acela┼či lucru, alte forme de globalizare ├«┼či fac sim┼úite ┼či ele efectele " nu toate benigne " asupra vie┼úii noastre cotidiene. Cea mai veche form─â este cea a epidemiilor ┼či a mediului ├«nconjur─âtor. Prima epidemie de variol─â a fost ├«nregistrat─â ├«n Egipt " ├«n 1350 ├«. Chr. A ajuns ├«n China ├«n anul 49 d. Chr., ├«n Europa ├«n anul 700, pe continentul american " ├«n 1520 ┼či ├«n Australia " ├«n 1789. Ciuma bubonic─â sau "moartea neagr─â" a ├«nceput s─â se manifeste ├«n Asia, iar r─âsp├«ndirea ei a ucis aproape o treime din popula┼úia Europei ├«n secolul al XIV-lea. Europenii au dus cu ei boli ├«n America ├«n secolele al XV-lea ┼či al XVI-lea, care au distrus p├«n─â la 95% din popula┼úia b─â┼čtina┼č─â. ├Än 1918, o epidemie de grip─â, provocat─â de un virus manifestat ini┼úial la p─âs─âri, a ucis ├«n jur de 40 de milioane de oameni ├«n toat─â lumea, mai mul┼úi dec├«t ├«n r─âzboiul mondial care se ├«ncheia ├«n acel an. Unii oameni de ┼čtiin┼ú─â contemporani avertizeaz─â asupra posibilei repet─âri a unei epidemii de grip─â aviar─â similare. ├Äncep├«nd cu 1973, au ap─ârut 30 de boli infec┼úioase necunoscute anterior, iar alte maladii cunoscute s-au r─âsp├«ndit pe noi arii geografice ├«n alte forme, rezistente la medicamente. De c├«nd a fost identificat virusul HIV/SIDA, acum peste 20 de ani, acesta a ucis 20 de milioane de oameni ┼či a infestat al┼úi 40 de milioane. Unii exper┼úi consider─â c─â acest num─âr se va dubla p├«n─â ├«n 2010. R─âsp├«ndirea unor specii de plante ┼či animale pe arii geografice noi a dus la extinc┼úia unor specii locale, ceea ce ar putea avea drept consecin┼ú─â pagube economice de miliarde de dolari anual. Schimbarea climatic─â global─â va afecta via┼úa oamenilor de pretutindeni. Mii de savan┼úi din mai mult de 100 de ┼ú─âri au raportat recent c─â exist─â dovezi noi ┼či puternice, conform c─ârora ├«nc─âlzirea observat─â ├«n ultimii 50 de ani poate fi atribuit─â activit─â┼úii umane, iar temperatura medie global─â ├«n secolul XXI se preconizeaz─â s─â creasc─â cu 2,5-10 grade Fahrenheit. Rezultatul ar putea s─â fie varia┼úii climatice severe, cu prea mult─â ap─â ├«n unele regiuni ┼či cu prea pu┼úin─â ├«n altele. Printre efecte, s-ar putea num─âra ┼či furtunile mai puternice, uraganele, inunda┼úiile ┼či c─âderile de teren. Temperaturile ├«n cre┼čtere au dus la lungirea anotimpului c─âlduros ├«n multe regiuni, iar ghe┼úarii se topesc. Rata de cre┼čtere a nivelului m─ârii ├«n ultimul secol a fost de zece ori mai rapid─â dec├«t media din ultimele trei milenii. Apoi, exist─â o globalizare militar─â, care const─â ├«n re┼úele de interdependen┼ú─â prin care se manifest─â for┼úa sau amenin┼úarea cu for┼úa. Un exemplu ar fi r─âzboaiele mondiale ale secolului XX. Prima epoc─â a globaliz─ârii economice ┼či-a atins v├«rful ├«n 1914 ┼či a fost ├«ntrerupt─â de r─âzboaiele mondiale. Astfel, integrarea economic─â nu a atins nivelul din 1914 dec├«t jum─âtate de secol mai t├«rziu, dar globalizarea militar─â a crescut constant, ├«n timp ce aceea economic─â a ├«ncetinit. ├Än timpul R─âzboiului Rece, rivalitatea strategic─â global─â dintre Statele Unite ┼či Uniunea Sovietic─â a fost acut─â ┼či binecunoscut─â. Nu numai c─â a ├«mp─âr┼úit lumea ├«n dou─â alian┼úe, dar fiecare dintre p─âr┼úi putea s─â foloseasc─â arme nucleare care ar fi dus la distrugerea celeilalte tabere, ├«ntr-o jum─âtate de or─â. Acest r─âzboi s-a distins nu numai prin faptul c─â era cu totul nou, dar ┼či prin dimensiunea ┼či viteza f─âr─â precedent ale poten┼úialului conflict. Ast─âzi, Al-Qaeda ┼či alte organiza┼úii similare transna┼úionale au format re┼úele operative globale, schimb├«nd abord─ârile tradi┼úionale ale ap─âr─ârii na┼úionale cu ceea ce a fost numit "r─âzboiul asimetric". Apoi, exist─â o globalizare social─â care const─â ├«n r─âsp├«ndirea oamenilor, culturilor, imaginilor ┼či ideilor. Migra┼úia este un exemplu concret. ├Än secolul al XIX-lea, ├«n jur de 80 de milioane de oameni au traversat oceanele spre noi p─âm├«nturi. La ├«nceputul secolului XXI, 32 de milioane de reziden┼úi din SUA (11,5% din popula┼úie) s├«nt n─âscu┼úi ├«n str─âin─âtate. ├Än plus, circa 30 de milioane de vizitatori (studen┼úi, oameni de afaceri, turi┼čti) intr─â ├«n ┼úar─â ├«n fiecare an. Circula┼úia ideilor reprezint─â un aspect la fel de important al globaliz─ârii. Tehnologia face mobilitatea fizic─â mai u┼čoar─â, dar reac┼úiile politice locale ├«mpotriva imigra┼úiei s-au amplificat chiar ├«nainte de criza economic─â de ast─âzi. Pericolul este ca m─âsurile protec┼úioniste ├«nchistate, reac┼úie la criza economic─â, s─â opreasc─â acea globalizare care a r─âsp├«ndit dezvoltare economic─â ┼či a scos din s─âr─âcie sute de milioane de oameni ├«n ultima jum─âtate de secol. Dar aceast─â form─â de protec┼úionism nu va st─âvili celelalte tipuri de globalizare. Tehnologia modern─â ├«nseamn─â ┼či faptul c─â agen┼úii patogeni se pot r─âsp├«ndi mai u┼čor dec├«t ├«n trecut. C─âl─âtoriile mai lesnicioase plus vremurile economice grele pot duce la o rat─â accelerat─â a imigra┼úiei, p├«n─â ├«n punctul ├«n care fric┼úiunile sociale s─â cov├«r┼čeasc─â beneficiile economice. ├Än mod similar, vremurile economice dificile pot ├«nr─âut─â┼úi rela┼úiile dintre guverne, la fel cum conflictele locale pot duce la o escaladare a violen┼úei. ├Än acela┼či timp, terori┼čtii interna┼úionali vor continua s─â beneficieze de pe urma tehnologiei informa┼úionale moderne, cum ar fi Internetul. ┼×i, ├«n vreme ce depresiunea economic─â ar putea s─â mic┼čoreze ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â cantitatea de gaz de ser─â din atmosfer─â, va ├«ncetini ├«n acela┼či timp genul de programe costisitoare care pot diminua efectul nociv al acestuia asupra mediului. A┼čadar, dac─â guvernele nu coopereaz─â pentru a-┼či stimula propriile economii ┼či a rezista tenta┼úiei protec┼úioniste, lumea ar putea descoperi c─â actuala criz─â economic─â nu ├«nseamn─â sf├«r┼čitul globaliz─ârii, ci doar al aspectelor ei pozitive, l─âs├«ndu-ne s─â tr─âim ├«n cea mai rea dintre lumile posibile. Joseph S. Nye, profesor la Harvard, a fost recent desemnat unul dintre cei mai influen┼úi intelectuali ai ultimilor 20 de ani, de c─âtre exper┼úi ├«n rela┼úii interna┼úionale. Copyright: Project Syndicate, 2009 www.project-syndicate.org traducere de M─âd─âlina ┼×CHIOPU

Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI jpeg
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI
ÔÇ×Istoria Rusiei are o singur─â regul─â simpl─â: sfera de influen╚Ť─â a Moscovei se termin─â acolo unde s-a oprit ultima dat─â.ÔÇŁ
Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii.┬áFiecare┬ávine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.
Lumea dup─â ordinea interna╚Ťional─â liberal─â jpeg
Lumea dup─â ordinea interna╚Ťional─â liberal─â
Puterea trebuie exercitat─â ├«mpreun─â cu ceilal╚Ťi.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.