● „Dan și Liana Nasta“ este colecția cuprinzînd peste 750 de piese, recent intrată în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României, prin donația Mihai și Elena Nasta, nepoții colecționarilor. Este, de fapt, bogata colecție din casa din cartierul Cotroceni, în care cunoscutul colecționar și om de teatru și film, împreună cu soția sa, au creat, de-a lungul timpului și cu o devoțiune de excepție, un minunat spațiu dedicat artelor frumoase: artă plastică europeană (un capitol bine reprezentat fiind arta românească), textile, ceramică, mobilier reprezentativ pentru arta decorativă, precum și vestigii arheologice din Neolitic pînă în Antichitate. Un muzeu în muzeu – cam așa s-ar defini în esență această colecție de excepție, recuperată și valorificată acum, deopotrivă pentru specialiști, dar și pentru publicul larg, prin această expoziție permanentă. (Ruxandra Mihăilă)

● Reeditarea într-o elegantă ediţie a masivei Dictatura gastronomică. 1501 feluri de mîncări (Carusel Books) a publicistului interbelic Constantin Bacalbaşa, care a cules şi redactat reţetele culinare ale românilor de la începutul secolului XX, o carte numită de Păstorel Teodoreanu „monument gastronomic“. (Marius Chivu)

● Cinema „Elvira Popescu“ vă invită să începeți anul cu premiere cinematografice. Vineri, 3 ianuarie, de la ora 20,30, puteți urmări cîștigătorul Premiului special al juriului de la Cannes, în 2019: It Must Be Heaven/ Paradisul, probabil. Un film burlesc, în care cineastul-actor Elia Suleiman pune o întrebare fundamentală: unde te poți simți „acasă“? A doua parte a Trilogiei Dragostei, semnată de regizorul Florin Șerban, o puteți viziona pe 10 ianuarie, tot de la 20,30. După Dragoste 1. Cîine, Dragoste 2. America prezintă ultimele 24 de ore ale unei povești de dragoste. Este istoria a doi oameni aflați la mijlocul vieții și la sfîrșitul amorului, doi amanți care refuză să accepte că iubirea lor a murit. (Anda Docea)

● Sergiu Cioiu e un actor, cîntăreț și compozitor care s-a lansat ca interpret în îndepărtații și prolificii ani ’60. Nu știu cîți își mai amintesc de el de atunci, dar există ocazia de a-l asculta și în zilele noastre, după ce multă vreme a fost plecat din România. Are aproape 80 de ani și încă o forță remarcabilă pe scenă. Recent a dat un concert one man show la Sala Radio. Plin de farmec, te duce cu gîndul la șansonetiștii francezi pe care, de altfel, i-a admirat foarte mult. Are însă un repertoriu extrem de variat. Cîntecele sale pe versuri de Marin Sorescu, de pildă, sînt pline de haz și versatilitate actoricească. (Andrei Manolescu)