În jos, spre cer

Publicat în Dilema Veche nr. 570 din 15-21 ianuarie 2015
În jos, spre cer jpeg

● La ţigănci, după Mircea Eliade, adaptarea şi regia: Andreea şi Andrei Grosu, scenografia: Vladimir Turturică. Cu: Richard Bovnoczki, Liviu Pintileasa, Mihaela Trofimov, Corina Moise, Florina Gleznea, Cristina Casian, Bogdan Cotleţ. Teatrul Unteatru.

Teatrul Unteatru şi-a consolidat în 2014 statutul de instituţie de succes în zona independentă. De fapt, micul teatru bucureştean, situat în apropiere de Calea Victoriei, a menţinut direcţiile iniţiale – dramaturgie modernă şi contemporană, producţii minimaliste, regii „discrete“, preocupate de lucrul cu actorul şi subordonate textului –, ceea ce i-a fidelizat publicul şi l-a impus ca un spaţiu cu identitate. Aşa cum am mai scris de cîteva ori, Andreea şi Andrei Grosu, „părinţii“ Unteatru, au reuşit să găsească o reţetă de succes, mizînd pe cîteva elemente din afara tendinţelor în vogă în zona teatrală neoficială: piese complicate, dramatice, montări minimaliste, care servesc textul (formula britanico-americană în care „regele“ este dramaturgul, nu regizorul), repertoriu, actori puternici (fără să fie „starurile“ momentului), fidelizaţi prin distribuirea în mai multe spectacole, constituind astfel o formă incipientă de trupă proprie. Uneori, stilul Unteatru este spart de spectacole diferite ca discurs dramaturgic şi vizual, precum cele montate de Eugen Jebeleanu (Retox şi Hotel). Aceste devieri potenţează, de fapt, direcţia teatrului şi îi oferă o deschidere spre alte posibilităţi estetice, ce pot fi dezvoltate în timp.

Tot din seria lucrurile diferite face parte şi cel mai recent spectacol regizat de Andreea şi Andrei Grosu. La ţigănci iese din tiparul dramaturgiei moderne şi contemporane în care au funcţionat spectacolele de pînă acum şi ridică unele probleme. În primul rînd, a fost necesară dramatizarea nuvelei lui Mircea Eliade şi, ca orice dramatizare, a presupus riscuri şi alegeri. Apoi, fantasticul pe scenă este dificil de redat, mai ales cînd regizorul nu dispune de un spaţiu generos şi dotări tehnice care să materializeze imaginaţia prin tehnologie. Nu în ultimul rînd, Eliade depăşeşte limita fantasticului şi trece în zona filozofiei, a mitologiei şi chiar a religiei, combinînd elemente diferite într-o perspectivă personală asupra morţii.

Nuvela lui Mircea Eliade a mai fost transpusă scenic. Un spectacol de impact la vremea sa a fost cel realizat de Alexander Hausvater la Teatrul Odeon, în 1993, cu Florin Zamfirescu şi Adriana Trandafir. Hausvater miza pe un itinerariu care ducea din viaţă în moarte, din real în fantastic, folosind foaierul teatrului şi culisele, şi implicînd spectatorii care parcurgeau acest drum iniţiatic alături de actori, ba chiar aveau un moment în spectacol în care (unii) dădeau testul trecerii (accesul într-o altă lume presupune nişte încercări). Reîntoarcerea în realitate se producea la final, cînd, la ieşire, Baba stătea cu o lumînare aprinsă în mînă (nu-mi amintesc dacă exista şi colivă, este posibil ca, sub impactul spectacolului, memoria să fi adăugat detalii inexistente în realitate). Atmosfera de priveghi-înmormîntare risipea toată confuzia planurilor care ameţise spectatorul pînă atunci.

La Unteatru, Andreea şi Andrei Grosu nu au la dispoziţie un spaţiu amplu, astfel că alunecarea între lumi şi permanentul balans între real şi fantastic au fost condensate într-un loc care obligă la (aproape) nemişcare. De aici a apărut efectul de detaşare a spectatorului care vede că Gavrilescu parcurge un traseu, deşi nu se mişcă. Asta a dus la păstrarea lucidităţii publicului, martor profan la o ceremonie mistică. Asistînd la dispariţia profesorului, deşi beneficiază de perspectiva acestuia, spectatorul rămîne obiectiv, neimplicat, iar asta este incitant: să vezi ce se întîmplă cînd mori fără să mori. Decorul (Vladimir Turturică) construieşte acest spaţiu ambiguu, complet întunecat, cu două dulapuri cu cîte trei uşi care deschid/închid timpuri şi lumi diferite, cu personaje fantastice care se dovedesc a fi identităţi alterate ale unor personaje reale (distribuirea actorilor în mai multe roluri are aici o funcţie ceva mai complexă decît simpla nevoie de a folosi o distribuţie restrînsă, este vorba despre lumina şi umbra aceluiaşi personaj). În mijloc tronează un candelabru, un copac cu vîrful în jos care deconspiră poziţionarea lumii în care rătăceşte Gavrilescu (un cer răsturnat). Netrecînd testul celor trei ţigănci, profesorul rămîne suspendat în mijlocul lumilor, în purgatoriu, şi e obligat să înţeleagă şi să repare ce a greşit în viaţă. Moartea este accesibilă numai dacă ai socotelile încheiate.

Actorii sînt cei care dau carne acestui spaţiu riguros, a cărui penumbră este misterioasă, dar şi funebră, căci la final, descărcat de magic, locul devine brusc mortuar, fără nici o intervenţie exterioară: dulapurile par sicrie, iar florile luminate din copacul-candelabru arată ca o coroană. Richard Bovnoczki face un Gavrilescu timid, în care se simte blazarea, un personaj angoasat, şovăielnic, „frate“ cu Raskolnikov, pe care actorul îl joacă în spectacolul lui Yuri Kordonsky la Teatrul Bulandra. Amîndurora, Richard Bovnoczki le dă îndoiala şi stîngăcia, dar în nuanţe diferite. Febrilitatea lui Raskolnikov este aceea a intelectualului care testează limitele, cea a lui Gavrilescu ţine de mai degrabă de frica de a trăi şi de o anume filozofie „casnică“ sau cotidiană. Cele trei – număr sfînt şi diavolesc depotrivă – ţigănci (Corina Moise, Florina Gleznea, Cristina Casian) construiesc confuzia printr-o identitate multiplicată. Senzaţia de nălucă este creată, paradoxal, prin costume sobre, negre şi un machiaj standard care le uniformizează fără să le distrugă misterul. Sînt vizibile, dar nepalpabile şi neidentificabile. Aceleaşi actriţe în rolurile vecinelor lui Gavrilescu capătă materialitate. Pe acelaşi principiu al feţei şi reversului funcţionează şi Mihaela Trofimov în rolurile Baba şi Hildegard, un dublu al morţii şi al iubirii. Baba este un personaj fabulos, descins din ceţuri de vremuri, învăluită în mister, cu o rochie de mireasă văduvă şi un voal care o blurează, o femeie fără vîrstă şi fără substanţă. Iubirea pierdută a profesorului, Hildegard este un personaj simplu, fără artificii, dar care are la rîndul ei o substanţă fluidă, inconsistentă, este o prezenţă volatilă. Liviu Pintileasa şi Bogdan Cotleţ sînt ghizii trecerii (controlorul de tramvai şi birjarul), dar au şi apariţii secundare din sfera realului, comico-tragice.

Deşi aparent diferit de repertoriul de pînă acum al Teatrului Unteatru, La ţigănci are un element esenţial comun cu acesta: spectacolul serveşte textului şi, subsidiar, invită la lectură.

Oana Stoica este critic de teatru.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.