Criza de identitate la FNT (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 457 din 15-21 noiembrie 2012
Criza de identitate la FNT (II) jpeg

Festivalul Naţional de Teatru s-a încheiat cu o surpriză. Premiul instituit peste noapte – „la solicitarea Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT/IATC)“, după cum ni se comunică – a ajuns la două producţii independente cu tematică socială. Cei trei juraţi – Yun-Cheol Kim (Coreea de Sud), preşedinte AICT, Raymond Bertin, critic de teatru (Canada) şi Octavian Saiu, vicepreşedintele Secţiei române a AICT – au acordat premiul Tînără Speranţă spectacolului Casa M (Republica Moldova) şi actriţei Ioana Manciu pentru rolurile din Jocuri în curtea din spate (ambele producţii prezente în secţiunea „Teatru de mîine“, alături de Poveşti de familie). Decizia pare un semnal dat FNT să iasă din perioada certitudinilor, a valorilor confirmate şi răsconfirmate şi a nesfîrşitelor montări conservatoare. E (de mult) timpul ca teatrul să fie contemporanul nostru.

Casa M a fost, probabil, cel mai inconfortabil spectacol din festival. Cu un subiect luat din realitatea imediată – violenţa în familie – este singurul text românesc (facem parte din aceeaşi cultură) din FNT care vorbeşte despre ceva ce ne doare. Rana pe care pune degetul este o plagă extinsă, mai ales în zona rurală. Femeile sînt victime ale bărbaţilor, dar mai cu seamă ale unui sistem de educaţie obtuz care le învaţă să îndure pentru că e „pozor“ (te faci de rîs) să spui sau să te opui. O mentalitate retrogradă care le predispune de mici să fie victime. Femeia ca o găină jumulită, opărită şi răstignită pentru imaginea spoită a familiei fericite. Cineva a caracterizat spectacolul ca fiind „apăsător“. Violenţa şi abuzurile în familie sînt deranjante prin existenţa lor sau prin devoalarea lor? Mi-e teamă de răspunsul la o asemenea întrebare. Actriţele Snejana Puică, Mihaela Strâmbeanu, Ina Surdu, Irina Vacarciuc, scenarista şi regizoarea Luminiţa Ţîcu au creat un spectacol minimalist, în care au preferat să lase personajele să vorbească, fără să judece sau să înduioşeze. O realitate arătată auster, în toată grozăvia ei, nu exhibată. Asta a făcut ca spectacolul să fie cu atît mai „apăsător“ cu cît oroarea abuzurilor nu a fost manipulată pentru a stoarce lacrimi. Firescul acceptării violenţei e de o cruzime insuportabilă.  

Celelalte două spectacole din „Teatru de mîine“ – Jocuri în curtea din spate, o poveste reală despre viol în grup cu adolescenţi în care actorii joacă ambele feţe ale situaţiei, acuzaţi şi acuzatori, şi Poveşti de familie, un story despre violenţa care naşte violenţă – au fost prezentate la vremea lor şi nu voi reveni asupra lor. Aşa cum nu voi reveni asupra hiturilor stagiunii trecute: Ultima zi a tinereţii, Călătoriile lui Gulliver, Hedda Gabler, Două loturi sau D’ale noastre.

În festival a avut loc o premieră: Lear(a) în regia lui Andrei Şerban, la Sala Nouă a Teatrului Bulandra. În ciuda titlului feminizat (neinspirat), noua versiune a spectacolului nu explică/justifică distribuţia integral feminină, în schimb, ameliorează probleme existente în prima variantă. Durata se restrînge de la patru la două ore, decorul e funcţional, despovărat de butaforie inutilă, scenariul se clarifică, personajele se reduc, se renunţă la dubla/tripla distribuţie, interpretarea este admirabilă în totalitate, cu cîteva performanţe (Mariana Mihuţ, Ioana Pavelescu – o revenire spectaculoasă, Dorina Chiriac, Cosmina Stratan – pe filonul aceleiaşi inocenţe ca în După dealuri). Andrei Şerban creează un spectacol de idei în care personajele sînt categorii abstracte – autoritatea, demnitatea, răutatea, dragostea etc. – care funcţionează ca un mecanism perfect într-o poveste moralizatoare despre viaţă, moarte şi dragoste (temele esenţiale ale literaturii). Show-ul este auster, cumva didacticist, un discurs despre viaţă, dar fără viaţă.

Cu prima montare a unui text de Herta Müller, Teatrul German din Timişoara a riscat mult. Proza Hertei Müller are lirism, naraţiunea este fragmentată, urmăreşte gîndurile haotice, planurile sînt multiple, prin urmare este dificil de ales o formulă dramatică potrivită. Ţinuturile joase – regia Niky Wolcz – reuşeşte să combine funcţional teatrul cu filmul într-o frescă ce angrenează aproape întreaga trupă timişoreană, o orchestră şi artişti invitaţi, printre care doi copii (din păcate, într-un decor obositor de aglomerat). În timp ce teatralitatea păstrează latura narativă într-o succesiune alertă de scene-clip, pe video sînt revitalizate frînturi de memorie care se dezvoltă poetic, în liric sau grotesc. Eszter Tompa (Herta adultă) şi Mara Bugarin (Herta copil) povestesc cu luciditate despre geografia memoriei.

O altfel de memorie constituie subiectul piesei lui Thomas Bernhard, Înainte de pensionare (Teatrul Naţional Timişoara). Familia unui fost comandant de lagăr reflectă mentalul colectiv: lupta între imaginea glorioasă şi cea odioasă a nazismului. Regizorul Christian Papke pune, la propriu, personajele sub lupă. Decorul (Alois Gallé) este o cameră de interogatoriu, iar spectatorii sînt plasaţi în afara ei şi pot privi înăuntru prin oglindă, fără a fi văzuţi. Intruziunea în universul intim este legitimată de inculpatul însuşi: rămăşiţele mîndriei cuceritorului. Spectacolul se susţine paradigmatic, dar este monoton şi pe alocuri trenează.

Tot o intruziune într-un univers familial este şi Domnişoara Iulia (Teatrul Maghiar de Stat Cluj). Regizorul Felix Alexa mută povestea la bucătărie, printre cuţite şi coşuri cu mere. În mirosul de gulaş, Jean (Zsolt Bogdán, brutal, aproape malefic) şi Julia (Anikó Pethö, copila care se joacă cu focul) gustă din fructul oprit. Scăpătata familie a Iuliei şi originile aristocratice ale lui Jean sînt premisele unui discurs despre mezalianţă; în fapt, o luptă pentru putere care se duce cu satîrul şi merele ionatane muşcate cu furie. În ciuda senzualităţii din text, spectacolul rămîne rece, cerebral.

În Focusul dedicat lui Silviu Purcărete, am recuperat un spectacol ratat la premieră, tot al Teatrului Maghiar din Cluj, Gianni Schicchi de Puccini, ocazie să admir încă o dată magistralul talent al regizorului de a construi scene de grup cu personaje felliniene şi capacitatea actorilor maghiari de a face orice la nivel profesionist, inclusiv să cînte operă.

Finalul FNT, cu Insula după Gellu Naum, montată la Teatrul Naţional din Cluj de Ada Milea, un show colorat şi vesel, a adus elementul lipsă din festival: viaţa. E ceea ce face diferenţa între discursuri dramatice teoretice şi spectacol. Salut apariţia Ghidului Routledge de teatru şi performance de Paul Allain şi Jen Harvie (Editura Nemira), un instrument necesar în înţelegerea conceptelor teatrale contemporane, cu informaţii esenţiale despre artiştii şi evenimentele marcante ale secolului al XX-lea.

Sper că anul viitor, cuvîntul „naţional“ din titulatura FNT nu va mai fi sinonim doar cu „consacrat“. Tot naţionale sînt şi „nişă“, „independent“, „underground“, „social“, „tînăr“, „nou“. Şi „viu“.

Oana Stoica este critic de teatru. 

Foto: M. Ştefănescu, S. Popescu, I. Biro

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.