Rio + 20: sîntem pe cont propriu

Claudia CIOBANU
Publicat în Dilema Veche nr. 440 din 19-25 iulie 2012
Rio + 20: sîntem pe cont propriu jpeg

În 2009, am fost la Copenhaga pentru a scrie despre conferinţa de la care se spera atunci că pune bazele unui acord internaţional care să menţină încălzirea globală în limite ce nu vor aduce transformări catastrofice (celebrul „mai puţin de 2 grade Celsius“). Atunci a existat o speranţă reală, s-a negociat pînă în ultima clipă şi s-a eşuat. Trei ani mai tîrziu, la Rio de Janeiro, încă de la început s-a sperat puţin. Cum s-a prevăzut, rezultatul este vag şi senzaţia generală a fost că negocierile s-au încheiat înainte de a începe.

Care este miza? De ce au venit 50.000 de persoane la Rio anul acesta? Formal, în iunie 2012 se aniversează 20 de ani de la prima Conferinţă internaţională la Rio, unde liderii mondiali de atunci au pus bazele sistemului internaţional de protecţie a mediului. Două decenii mai tîrziu, trebuie să verificăm unde am ajuns, cum stăm în cursa cu încălzirea climatică, cît de eficiente sînt mecanismele de negocieri internaţionale pe care le avem în domeniul protecţiei mediului. În realitate, stăm rău, foarte rău. Unii oameni de ştiinţă spun deja că nu mai avem şanse să rămînem sub limita de 2 grade Celsius care ne fereşte de catastrofă. Ţări ca Maldive sau Bangladesh îşi văd deja coastele inundate de apele oceanice şi oamenii – forţaţi să renunţe la stilul lor de viaţă tradiţional şi să se mute în mahalalele marilor oraşe. Un miliard de oameni în lume suferă de foame cronică. Inegalităţile sociale cresc, la fel şi emisiile poluante.

Spre deosebire de Copenhaga, care s-a concentrat pe criza climatică, conferinţele de la Rio au ca temă dezvoltarea sustenabilă, într-un fel încercînd o abordare mai complexă a problemelor gobale, prin prisma interconexiunilor dintre ele: printre miliardul de înfometaţi, unii sînt tocmai acei ţărani din Bangladesh forţaţi să se mute la oraş unde nu găsesc de muncă; printre cei care mor de foame sînt şi foşti agricultori care nu-şi mai lucrează pămîntul din cauză că nu mai pot prezice vremea şi nu-şi mai pot plănui culturile; dacă micii fermieri nu mai produc, dependenţa noastră de alimentele nesănătoase produse prin agricultura industrială creşte, la rîndul ei, acest tip de agricultură, care, odată extinsă, conduce la mai multe emisii nocive şi la mai multe efecte distructive asupra solului şi apei.

Ce s-a negociat?

Tema principală la Rio a fost cum să continuăm să ne dezvoltăm, dar să o facem într-o manieră care respectă limitele naturale ale planetei. Ce fel de energie să folosim, cît de mult să consumăm, cum să distribuim resursele la nivel global? De data aceasta, conceptul mai vechi de „dezvoltare sustenabilă“ a fost înlocuit cu unul susţinut mai degrabă de ţările bogate şi marile corporaţii – „economia verde“. În spatele acestui concept nou stau două dimensiuni importante: nevoia de „înverzire“ a economiei este puternic recunoscută şi se cer măsuri rapide în această direcţie; şi mecanismele prin care se poate ajunge la această „înverzire“ sînt mai degrabă ale economiei de piaţă. De exemplu, se consideră că singura modalitate prin care resursele naturale pot fi protejate este dacă li se ataşează un preţ. Economia verde, susţinută puternic de europeni şi mai puţin de americani, care s-au arătat mai degrabă tăcuţi la acest summit, a fost criticată dur atît de ţările în curs de dezvoltare, cît şi de societatea civilă.

Ţările în curs de dezvoltare au respins conceptul pe motiv că ar fi o impunere a celor bogaţi. Această dinamică era previzibilă, mai ales pentru cine a urmărit atent negocierile internaţionale de la Copenhaga încoace. Europa şi America pur şi simplu nu mai au suficientă putere în lume. India, China, Brazilia contează mult, fără ele nu se mai poate decide nimic. Şi aceste ţări vor să crească în continuare fără limite impuse din motive legate de starea planetei. Dacă Europa şi America au putut să crească cum au vrut, poluînd planeta timp de secole, este acum rîndul altor ţări să facă la fel. Istoria colonială face şi mai dificil ca vesticii să poată impune ceva. Această dinamică a blocat acordul de la Copenhaga. Societatea civilă a respins economia verde din alte motive. La baza economiei verzi de află – conform majorităţii ONG-urilor şi a grupurilor indigene prezente la Rio – ideea de comodificare a naturii. De exemplu, conceptul de „capital natural“ care stă la bază economiei verzi, implică punerea unui preţ pe copaci, pe ape, fapt considerat o abordare periculoasă: dacă poţi să răsplăteşti în bani poluarea unui rîu, ce te va opri să o faci? Mai mult, ce drepturi vor avea oamenii care trăiesc de pe urma rîului, dacă sistemul economiei verzi predominant va permite corporaţiilor poluante să facă ce vor, atîta timp cît plătesc un preţ considerat corect. Criticii conceptului mai spun că metode mai simple, mai directe, precum pur şi simplu reglementarea mai strictă a poluării, pot funcţiona mai bine decît metoda creării de noi pieţe ale resurselor naturale (în Europa, piaţa emisiilor de carbon este departe de a fi un succes). În fine, în termeni marxişti, s-ar putea spune că resursele naturale au devenit noua destinaţie a capitalului internaţional care caută noi zone de extindere. Criticile sînt valide. La fel de adevărat este că economia verde nu trebuie să însemne comodificarea naturii. Documentul de la Rio este atît de vag, încît economia verde poate însemna orice, chiar şi un fapt exclusiv pozitiv. În această lipsă de concreteţe a documentului stă un mare pericol, dar şi o mare oportunitate.

Viitorul e deschis

Pericolul este că cei puternici vor decide ce înseamnă economia verde. La Rio, negocierile oficiale şi evenimente paralele organizate de guverne şi corporaţii au avut loc în Rio Centro, pe plajele sudice ale oraşului. Societatea civilă s-a aflat într-o reuniune separată, în centrul oraşului (la Rio, centrul este mai degrabă o zonă săracă, sau cel mult mixtă, în vreme ce sudul este relativ luxos), la o distanţă de cel puţin două ore cu autobuzul sau maşina.

În vreme ce societatea civilă critică documentul final la două ore distanţă, lideri politici lansau iniţiative voluntare împreună cu corporaţiile: multe dintre ele se refereau la eforturi pe care corporaţiile singure şi le asumă să le facă pentru a-şi „înverzi“ afacerile sau la scheme prin care vor fi calculate efectele poluante produse de marile companii. Deşi e bine că marile companii recunosc importanţa protecţiei mediului, este problematic ca ele să fie lăsate să acţioneze pe baza unor angajamente pe care singure şi le asumă. Corporaţiile sînt de vină pentru o serie de probleme cu care ne confruntăm în prezent (printre ele, poluarea, sistemul alimentar global deficitar) şi nu putem avea încredere că se vor autoreglementa suficient. Acesta este pericolul: cu un document slab, cei puternici vor decide ce măsuri se vor lua şi cît de ambiţioase vor fi ele.

Oportunitatea rezidă în ceea ce se poate construi pozitiv, de către guverne, societatea civilă, micile companii, pe baza impulsurilor, chiar şi slabe, reprezentate de acest document. De exemplu, în domeniul agriculturii, micii fermieri sînt puternic susţinuţi, pentru potenţialul pe care îl au atît în ceea ce priveşte productivitatea, cît şi în ceea ce priveşte combaterea sărăciei. Impulsionate de Rio, guvernele lumii pot lua decizia încurajată aici de a redistribui finanţarea acordată în prezent sectorului agricol industrial către micii fermieri. ONG-urile prezente, deşi extrem de frustrate de calitatea documentului final precum şi de faptul că nu au fost cu adevărat implicate în negocierea lui, au declarat, totuşi, că Rio a constituit un moment important, mai ales prin prisma legăturilor pe care le-au putut stabili, atît între ele, cît şi cu actori guvernamentali şi economici. Pe baza acestor legături se pot construi proiecte.

Dacă o căutăm, speranţa există. Însă faptul că balanţa puterilor gobale în prezent se înclină în defavoarea oricăror acorduri semnificative, faptul că documentul final nu a fost negociat serios cu societatea civilă şi faptul că, în jurul meu, în timp ce scriu acest articol la Rio Centro, se află mai degrabă oameni politici şi afacerişti decît ţărani, studenţi, activişti, mă face să cred că această speranţă este, totuşi, mică. La finalul conferinţei de la Rio, pe 22 iunie, Achim Steneir, directorul general al Programului de Mediu al ONU (UNEP), a declarat: „Rezultatul de la Rio îi va dezamăgi şi îi va frustra pe mulţi, mai ales dacă luăm în considerare ce ne spun ştiinţa climatică, luptele zilnice pentru supravieţuire ale multor indivizi şi familii, perspectivele de dezvoltare într-o lume de şapte miliarde de oameni, precum şi nevoia de a face o schimbare semnificativă. Însă, dacă statele, companiile, oraşele şi comunităţile pot merge înainte pe baza elementelor pozitive care există, totuşi, în documentul de la Rio, ne-am putea într-o zi îndrepta spre viitorul pe care ni-l dorim“. Se pare că şi de la nivel înalt ni se spune că sîntem pe cont propriu. Sau că viitorul depinde de noi.

Claudia Ciobanu este reporter al agenţiei internaţionale de ştiri Inter Press Service.

Foto: L. Muntean

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

presedintele romaniei nicusor dan foto facebook jpg
Nicușor Dan, la o nouă reuniune a Coaliției de Voință pentru Ucraina. Mesajul pe care îl va transmite la Berlin
Președintele Nicușor Dan va participa joi, 19 noiembrie, la Berlin, la o nouă reuniune a Coaliției de Voință pentru Ucraina, la invitația cancelarului german Friedrich Merz.
magda palimariu instagram jpg
Relațiile Magdei Pălimariu înainte de căsnicia cu Ionuț Eriksen. A fost iubita unui fotbalist celebru și logodnica unui artist. Ce povești de dragoste a trăit prezentatoarea
Magda Pălimariu a ajuns din nou în atenția publicului după ce a solicitat un ordin de protecție împotriva soțului său, Ionuț Eriksen. De-a lungul timpului, prezentatoarea rubricii Meteo de la PRO TV a avut mai multe relații cunoscute, iar unele dintre acestea au ajuns chiar în pragul căsătoriei.
Gigi Stefan si Teodor Nita foto Inquam photos George Calin png
Procurorii Gigi Ștefan și Teodor Niță, eliberați din arestul preventiv după șase luni. Decizia definitivă a Înaltei Curți
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au admis miercuri, 18 noiembrie, contestațiile formulate de procurorii Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, precum și de Dumitru Daniel Learciu și au dispus înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.
Autobuz din Cluj-Napoca  FOTO: Facebook CTP
O nouă linie de autobuz între Florești și Cluj-Napoca. M28 va circula din 23 noiembrie
Linia metropolitană M28 va lega zona străzii Pădurii din Florești de cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca. CTP anunță că programul va putea fi consultat pe site-ul companiei și în aplicația gratuită Tranzy.
livrator mancare foto shutterstock png
Un livrator străin pierde 420 de lei pe săptămână. Ce trebuie să știe muncitorii despre salarii și taxe
Un tânăr tunisian care lucrează în București ca livrator a vorbit în mediul online despre faptul că angajatorul îi oprește în fiecare săptămână 420 de lei, cât și 10% din câștiguri.
Contor energie electrica curent electricitate factura FOTO Shutterstock
Vouchere pentru plata energiei, pregătite pentru consumatorii vulnerabili. Cum ar urma să fie acordat ajutorul
Ministerul Muncii, Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor vor elabora o propunere de schemă de vouchere pentru plata energiei, destinată consumatorilor vulnerabili. Ajutorul ar urma să fie acordat prin carduri de sprijin, în funcție de resursele bugetare disponibile, cu finanțare prioritară.
elevated view friends holding tequila glasses jpg
Au băut vodcă înainte de ore. Fetele au ajuns la spital, iar părinții au fost amendați
Trei adolescente de 15 și 16 ani din Roman, județul Neamț, au băut o sticlă întreagă de vodcă înainte să ajungă la școală. Li s-a făcut rău la scurt timp după ce au intrat în liceu, iar două dintre ele au avut nevoie de îngrijiri medicale. Părinții au primit amenzi, iar cazul readuce în discuție cât
luxor istock jpg
National Geographic a publicat lista destinațiilor de vizitat în 2027. Unde va putea fi văzută eclipsa totală de Soare
Cei care își planifică deja vacanțele pentru 2027 au motive să privească dincolo de destinațiile turistice consacrate. National Geographic a publicat selecția „Best of the World 2027”, care include 25 de locuri din întreaga lume ce merită descoperite în anul următor.
tzanca uraganu facebook jpg
Tzancă Uraganu, imagini din vila sa în timpul cutremurului. Ce l-a surprins pe manelist: „Dumnezeu e mare!”
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 grade pe Scara Richter, produs în noaptea de marți spre miercuri (17-18 noiembrie), a fost resimțit în mai multe zone ale țării, inclusiv în București.