Catacombe identitare

Cristina MOGÎLDEA
Publicat în Dilema Veche nr. 334 din 8-14 iulie 2010
Catacombe identitare jpeg

- cine locuiește azi în satele basarabene din Ucraina? - 

Un sat ca oricare altul din zonă, zic ucrainenii. Unul dintre ultimele sate de români şi singurul care are o biserică românească, răspund românii. Este vorba de Kamîşovka, un sat de pe malul lacului Chitai, la 70 de kilometri depărtare de Ismail.

Auzisem mai de mult despre legenda unor galerii subterane în Kamîşovka, dar părea greu de crezut că într-un sat de pe malul bălţii ar putea exista „catacombe“. Aşa că am pornit, cu această legendă drept pretext, ca să confrunt miturile cu realitatea şi să aflu cine sînt locuitorii satului: români, „moldoveni“ sau ucraineni.

Pentru a confirma o dată în plus că sîntem în stepa Bugeacului, totul aici pare larg. Gardurile joase dezvelesc case cu prispă lată, iar uliţele îşi înmoaie capetele fie în lac, fie în Orizont. Pînă şi timpul capătă aici o altă dimensiune şi curge mai încet.

Pe vremuri, satul se numea Hagi-Curda, însă toţi s-au deprins cu denumirea dată de puterea sovietică: Kamîşovka (kamîş – în rusă, „stuf“). Satele din împrejurimi au fost rebotezate în acelaşi spirit: Babele a devenit Oziornoe, Ceamaşir – Prioziornoe (adică satele de lîngă lac), iar Edec-Burnu – Utkonosovka. Totuşi, oamenii din satele vecine încă îi numesc pe localnici hagicurdeni.

Dacă ar fi să treci peste cuvintele ruseşti venite odată cu noile tehnologii, cum ar fi „mobilcă“ (pentru telefon mobil) sau cele mai clasice, gen „poroşok“ şi „aftobus“ (respectiv, pentru detergent şi autobuz), limba vorbită aici nu diferă prea mult de ceea ce auzi în fiecare zi în sudul Republicii Moldova. Acelaşi „iorgan“ pentru plapumă, „duşeg“ pentru saltea, „şuşe“ pentru şosea sau „harman“ pentru grădină. Lista turcismelor o completează „ghiolul“ – un reper existenţial pentru întreaga regiune.

Un alt specific este pronunţia: mulţi localnici te poftesc să închini „un pahar de hin“ sau, dacă nu, măcar nişte „compot de hişine“. 

De la Puicescu, la Puicesco

Prima casă la care mă duce ghidul meu – o femeie din partea locului – e aproape de malul ghiolului. Cînd o întreb de galerii, lelea Paşa, stăpîna casei, ridică din umeri a neîncredere: „Apoi, cine ştie dacă-i drept sau nu! Ţin minte că mama povestea, pe cînd încă era bătrînuţu, că erau nişte catacombe, dar asta era pe vremea românului...“

Apoi, amintirile curg gîrlă: „Eu n-am prins anii aceia, că-s din ’41. Da’ Vasile Prohorovici ştie mai multe – de fapt, el scrie şi ce este, şi ce nu-i... O mai scris o dată istoria satului: movila lui Brînză, fîntîna lui Maxîm, fîntîna de la brazdă, aceea de la chetriş. Ei, dar aiestea ş-au fost, o fost aşa fel pe timpul românului, da’ amu nu mai socot nimeni aşa. Acuma sîntem în Ucraina...“

De atunci, au rămas mărturie doar cîteva fîntîni şi nişte fotografii de familie, unele păstrate mai bine, altele mai puţin.

O fotografie de-a lui bătrînuţu îmi înfăţişează un bărbat şi o femeie, bine îmbrăcaţi, cu chipuri grave şi batiste tivite cu dantelă în mînă. Femeia din poză poartă o brăţară de aur masiv – mătuşa Paşa spune că familia era înstărită. Pe verso, cineva a caligrafiat numele bărbatului: „Puicescu Pavel, Hagi-Curda“.

De atunci, descendenţii românului gospodar au alt nume – Puicesco, iar pe copii îi cheamă, în loc de Ion, Vaniuşa.

 „...mai este o fîntînă la moş Nichifor, după casă, moş Nichifor Chiriac. Alta, pe care a făcut-o bătrînul ’neavoastre, Terinte, la poartă la Mihai, tot este, n-o strică nimeni...“ Bătrînele deapănă vorba între ele, de parcă au uitat de ceilalţi din jurul lor.

O întreb pe gazdă dacă îi e dor de timpurile de altădată. Mătuşa îşi potriveşte basmaua pe cap: „Of, ce să zic? Pe vremea lui bătrînuţu, poate că era bine la români, că ei erau harnici, lucrau şi aveau de toate. Dar acum, am auzit iarna asta că au vrut să desfacă Ucraina şi să ne treacă la Republica Moldova, că cică sîntem moldoveni şi să fim cu ei. D-apoi ce pensie să primesc eu acolo?!“

Cu toate acestea, îi place să privească emisiunile de pe canalele româneşti, iar unele seriale o fac să se scoale în toiul nopţii. Cu o antenă simplă, prinde şi Moldova1, şi TVR1, şi TVR2: „Cel mai tare îmi plac concertele la care vine Botgros cu orchestra lui, au nişte cîntece aşa frumoase...“

Din agronomie, în istorie şi religie

La două străzi depărtare, locuieşte Vasile Iordăchescu, sau Vasile Prohorovici, cum îi zice lumea în sat. Ca un răspuns gastronomic la întrebarea spinoasă despre naţionalitate, pe masă ne întîmpină cîteva farfurii cu răcituri, sarailie cu brînză şi cu carne. Gazdele aşteaptă sosirea unor oaspeţi de la Chişinău. Vasile Iordăchescu, epitrop al bisericii ce ţine de Mitropolia Basarabiei, spune că satul datează din perioada năvălirilor tătare: „Atunci, satul se numea Frumuşica, mai tîrziu i-au spus Hagi-Curda. Cred că tot atunci or fi fost săpate galeriile, că începeau toate din biserică şi ieşeau în capăt, spre ghiol. Am lucrat şi eu acolo mulţi ani ca agronom la sistema de orez, pînă am ieşit la pensie. Acum, aproape tot satul vechi e sub apă, a rămas numai cimitirul...“

La care, ghidul meu, mătuşa Nastasia, o bătrînă de 80 de ani, îşi aminteşte ceva important: „Vasile, eu cînd oi muri, să-l chemi pe părintele Anatol de la Cahul, să mă înmormînteze. Poate să nu mă ducă în biserică, să treacă pe lîngă biserică, dar să-mi facă vecernia şi slujba aşa ca la fratele Timofei...“

Părintele Anatol Cristea, primul preot al bisericii de sub oblăduirea Patriarhiei Române, a plecat acum cîţiva ani la Cahul, din cauza neînţelegerilor cu preotul şi enoriaşii celeilalte biserici. Pe atunci, ambele biserici împărţeau acelaşi sediu, doar că se aflau la etaje diferite. Totuşi, localnicii îl laudă pînă acum şi, la nevoie, îl mai cheamă pentru un parastas sau o cununie.

Mai departe, Vasile Iordăchescu ne sfătuieşte să mergem la fratele său, care poate să ne spună mai multe şi despre sat, şi despre oameni: „O să-l găsiţi acasă, el trăieşte peste două străzi, harmanul lui e la colţ.“

„O carte cu lucruri adevărate“

Celălalt frate, Tudor Iordăchescu, nu se grăbeşte să-şi spună părerea despre legenda catacombelor: „O să citiţi în carte, cînd va apărea“. Cartea e o monografie a satului: „Am adunat materiale mulţi ani la rînd, dar nu puteam scrie – pînă a ieşi la pensie, am lucrat 12 ani la Inspecţia Fiscală la Ismail. Da’ de unde eşti mata? La noi în sat lucrurile astea se cunosc, noi n-avem nevoie de reclamă...“

Totuşi, dacă aud că vine cineva de la Chişinău, privirile oamenilor se luminează şi ei devin mai vorbăreţi. Din vorbă în vorbă, Tudor Iordăchescu ajunge să spună cum scria articole pe la ziare: „Am mai publicat şi în Concordia (ziar de limbă română editat la Cernăuţi). Documentele le-am găsit prin cărţi şi reviste, eram abonat la revista Basarabia.“

De profesie contabil, Tudor Iordăchescu a absolvit Universitatea Agrară de la Chişinău. Acum, zice că este un simplu ţăran. „Am ieşit la pensie şi iaca, am început să scriu. Eu mă revoltam tot timpul, iar acum, cînd am văzut că este momentul şi se poate scrie, am zis: de ce să nu scriu adevărul? Doar că fotografii îs cam puţine şi de calitate proastă...“

Despre planurile de editare vorbeşte cu sfială: „Am comandat o mie de exemplare, la o editură din Chişinău. O să le distribui pe tot globul pămîntesc, peste tot unde sînt români – las’ să afle despre hagicurdeni. Acolo nu-i ce-a spus moş Ion Roată, sînt lucruri adevărate!“

S-a gîndit să aducă nişte exemplare şi în sat, să le dea la bibliotecă. „Poate chiar să o pun şi pe Internet!“, adaugă el cu un zîmbet.

La şcoală se deprinde... toleranţa

Pe de altă parte, nu sînt mulţi cei care se declară români. Celorlalţi le este mult mai aproape etnonimul de „moldoveni“ sau chiar „ucraineni“. Pentru unii, integrarea în societate înseamnă a fi poliglot: îşi trimit copiii la şcoala din satul vecin, Muravliovka, ca să înveţe în limba rusă. Copiii care rămîn în sat învaţă şi ei cel puţin trei limbi: moldovenească, ucraineană şi rusă. Fără a pune la socoteală limba străină – franceză sau engleză.

Totuşi, nu prea auzi pe nimeni să se plîngă. „Trebuie să ştim limba de stat, cum altfel? Dacă mergi într-un sat bulgăresc, e plăcut să auzi cum vorbesc bulgarii moldoveneşte, uneori chiar mai frumos ca noi. Altă dată, l-am auzit pe un bulgar: doljno bîti cisto, kak v casa mare („trebuie să fie curat, ca în casa mare“). Aşa că trebuie şi noi să ne respectăm reciproc“, îmi explică una din învăţătoarele şcolii.

Locul unde se odihnesc morţii...

Cît despre cimitirul vechi menţionat de Vasile Iordăchescu, acesta încă se mai află alături de cel nou – apele ghiolului n-au ajuns la el.

Crucile – nici multe, nici puţine. Unele sînt scufundate pe jumătate în pămîntul lutos, iar altele se lasă pe o parte. Dacă mormintele de după 1940 mai sînt văruite, celelalte, mai vechi, au rămas ca nişte monumente ale naturii. Cruci lipoveneşti, româneşti, greceşti. Pe unele dintre ele se pot desluşi inscripţii cu caractere latine: „Aici odihneşte roaba lui D-zeu Irina Cialenco“, „Robu lui Dumnezeu Simion B. O. R. 1906. 6 iun.“. Pe altele, cu litere slavone: „Aici odihneşte robul Bojih Ioan. Efrosina. Alicsandra…“

 Surprinzător sau nu, dar şi în partea nouă se găsesc morminte cu inscripţii în română, în locul celor vechi sau alături de ele. „Rudele care-s plecate pe la Moldova au grijă“, îmi explică mătuşa Nastasia, cu un aer atotştiutor.

...şi viii

După cimitir, al doilea loc de pelerinaj din sat este cîrciuma. Se cheamă – cum altfel! – bar. La intrare stau rezemate cîteva biciclete. Intru în vorbă cu un bărbat care îşi fuma domol ţigara şi îl întreb dacă e adevărat că oamenii de aici s-au ucrainizat.

 „Nu cred, pur şi simplu ei se tem să spună mai departe ce ştiu, ce au auzit de la bătrîni,“ zice bărbatul, dar mă roagă să nu-i dau numele. Şi, parcă justificîndu-se, adaugă: „Cîţi directori de şcoală au fost scoşi? Chiar şi după 1990, încoace. Directorul de la Dumitreşti, adică Dimitrovca, a fost scos, pe directoarea noastră Nina Bujor tot au schimbat-o, pentru că ei aveau întrebările aiestea naţionale. Zinaida Pinteac, din Sărata – Frumuşica Veche, tot aşa...“

Auzindu-ne, mătuşa Nastasia se arată curajoasă: „Eu nu mă tem chiar deloc. La anii mei, ce-o să-mi facă? Bărbatului meu, Dumnezeu să-l ierte, îi plăcea un cîntec pe care îl învăţasem la şcoală, la român:

„Eu sînt viţă de român
 Şi n-am teamă de păgîn
 Nici de unguri, nici bulgari,
 Nici de bolşevici barbari...“

Melodia care răzbate din interiorul barului subliniază caracterul anacronic al momentului: din boxe răsună „Morena“, o noua piesă românească. Totuşi, realitatea nu lasă loc pentru iluzii – cei care o ascultă nu ştiu cine cîntă şi, probabil, nici nu contează.

La plecare, îi întreb ce aşteaptă de la noul preşedinte. „Ce putem să aşteptăm? Nimic. La ei e cuţitul şi pîinea, cui vor, îi taie mai mult, cui vor – mai puţin... Noi, cum am trăit pînă acum, tot aşa om trăi şi mai departe.“

Cît despre galerii, nu le mai poţi da de urmă. După dărîmarea bisericii vechi în 1979, nimeni nu le-a mai văzut. Iar odată cu ele, s-a ocultat şi conştiinţa oamenilor că aparţin unui neam – identitate rătăcită în catacombele istoriei.

Cristina Mogîldea este traducătoare şi a absolvit recent Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism de la Chişinău.

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

lapte istock jpg
Ce se întâmplă cu nivelul colesterolului atunci când bei lapte în fiecare zi? Ce părere au nutriționiștii
Laptele este o băutură foarte sănătoasă, pe care mulți oameni o consumă des. Însă, poate că ne-am întrebat, de-a lungul timpului, ce efecte va avea laptele asupra organismului, atunci când este consumat în fiecare zi. Impactul asupra colesterolului poate fi deosebit de important.
fabrica textile unsplash1 jpeg
România înregistrează cea mai mare scădere a productivității muncii din Uniunea Europeană. Industria, printre cele mai afectate
Productivitatea pe oră lucrată a scăzut în România cu 1,2% în trimestrul al doilea din 2026, în timp ce media UE a crescut. Industria se confruntă cu reducerea producției și a personalului, iar salariul mediu net, deși mai mare în lei, a pierdut din puterea de cumpărare.
Om si robot inteligenta artificiala AI FOTO Shutterstock
Cuvântul anului 2026. Cum explică Cambridge Dictionary alegerea făcută
Dicționarul Cambridge a desemnat „human” („uman”) drept cuvântul anului 2026, definindu-l ca „având calitățile, defectele și sentimentele specifice oamenilor, spre deosebire de zei, animale sau mașini”.
vedete anii 80 jpg
Cum arată astăzi 12 dintre cele mai admirate actrițe ale anilor ’80! Frumusețile care au cucerit Hollywoodul și au rămas în memoria publicului
Au fost frumusețile care au făcut furori în anii ’80 și au cucerit milioane de admiratori. Patru decenii mai târziu, iată cum arată și cu ce se ocupă cele 12 actrițe celebre.
parbriz inghetat scaled webp
Trucul simplu care te scapă de gheața de pe parbriz iarna. Ai nevoie doar de un obiect pe care îl ai în casă
O scurtă privire în calendar ne va arăta că deja înaintăm în a doua jumătate a lunii noiembrie iar, în curând, șoferii din țara noastră vor începe să se confrunte cu problema gheții care se depune pe parbrizul mașinii. Din fericire, există o metodă simplă care poate să ne scape de această problemă.
Alice Huang la o cină găzduită de Jensen Huang  Sursa TVBS  jpg
Cine este misteriosul om de afaceri care l-a prezentat pe Jensen Huang amantei sale?
Kang Wei ar fi acceptat relația extraconjugală dintre soția sa, Alice Huang, și directorul Nvidia. Potrivit unor persoane apropiate cuplului, acesta vorbea deschis despre apropierea dintre cei doi și glumea uneori că soția sa era asistenta personală a șefului companiei americane.
WhatsApp Image 2026 11 18 at 21 08 47 jpeg
„Tronul de chihlimbar” al lui Trump: cadoul secret pe care liderul american l-a primit de la Karol Nawrocki, președintele Poloniei
Un cadou neobișnuit primit de Donald Trump cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani a fost ținut secret timp de câteva luni. Nici măcar Ministerul de Externe polonez nu știa despre existența lui, iar detaliile au ieșit la iveală abia după apariția unei fotografii în presa din Polonia.
540084997 1220496133453391 4649054343058080896 n jpg
O mină abandonată din România va deveni o atracție spectaculoasă. Va avea muzeu, centru de robotică și un turn de belvedere
Unul dintre cele mai importante obiective de patrimoniu industrial din România va fi transformat radical în următorii ani, printr-o investiție de aproape 35 de milioane de euro.
„Sub umbra «Soarelui». Falsificarea alegerilor din noiembrie 1946 și instalarea comunismului”, conferință organizată de două institute ale Academiei Române
„Sub umbra «Soarelui». Falsificarea alegerilor din noiembrie 1946 și instalarea comunismului”, conferință organizată de două institute ale Academiei Române
Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” și Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST), institute ale Academiei Române, organizează joi, 19 noiembrie 2026, conferința „Sub umbra «Soarelui». Falsificarea alegerilor din noiembrie 1946 și instalarea comunismului”.