Un articol rasist sau un articol necesar?

Publicat în Dilema Veche nr. 330 din 10-16 iunie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- o dezbatere în jurul neîntoarcerii la Belgrad -

Articolul Slavenkăi Drakulic pe care îl publicăm în acest număr a produs senzaţie la Belgrad, unde a fost preluat de ziarul Politika. S-a născut o mare polemică, Slavenka Drakulic primind replici din partea unor intelectuali sîrbi, alţii luîndu-i apărarea. Întreaga dezbatere poate fi citită (în engleză) pe site-ul reţelei de reviste culturale europene Eurozine. Tot acolo poate fi citit un articol-revenire al autoarei, în care trage concluzii asupra dezbaterii de la Belgrad, oraşul în care nu s-a întors.

În continuare, doar cîteva fragmente din replicile la acest articol. 

Milena Bogavac, artist plastic
Este aşa de bine, oh, atît de bine să fii un stîlp al moralităţii, să crezi în puritatea propriei atitudini şi să fii convins că interpretarea ta asupra istoriei este singura corectă şi dreaptă. Probabil că aşa gîndea şi un adolescent, care mai tîrziu mi-a devenit bunic, cînd a fugit să se facă partizan. Probabil aşa gîndea şi Adolf Hitler pe la începutul carierei. Probabil aşa gîndeşte şi Ratko Mladic, cînd mai bea cîte o bere rece cu oamenii săi, fără să se gîndească la mine şi la febra pe care am făcut-o stînd la coadă pentru viză. Cred că, probabil, aşa gîndeşte şi Slavenka Drakulic. Într-un fel o invidiez pentru că, spre deosebire de mine, ea nu e deloc confuză.

Uros Djuric, actor
A refuza să prezumi că generaţiile născute după 1991 sînt inocente pentru ce s-a întîmplat în războiul civil e o dovadă nu doar că ai o minte tulbure, ci şi că eşti mînat de răutate de cea mai joasă speţă. Ar fi interesant ca toţi cei născuţi după 1991 să fie întrebaţi, cînd cer viză sau cînd trec graniţa, dacă şi-au interogat părinţii: „Ce ai făcut în timpul războiului?“. Asta acum, înainte să apuce să crească, să gîndească independent şi să rezolve singuri această dilemă. După Slavenka Drakulic, ei ar trebui să facă apel la propriile conştiinţe, să rezolve acest mister şi vor fi recompensaţi cu libertatea de mişcare (…). Da, societatea sîrbă are o tendinţă spre indiferenţă faţă de adevăr. Şi da, mulţi sîrbi trăiesc în negare asupra trecutului recent. Dar nu toţi sîrbii şi nu toate segmentele societăţii, nici măcar o majoritate. Această reducere neruşinată, necritică la o singură categorie („sîrbii“) este un exemplu de rasism cultural. 

Danica Vucenic, jurnalistă
Am întîlnit şi eu problema ridicată de Slavenka Drakulic, pe cînd filmam în Germania un material despre modul în care germanii şi-au înfruntat trecutul nazist. Atunci am aflat prima dată despre cît de mult această confruntare a trecutului a fost marcată de anul 1968, anul revoltelor studenţeşti împotriva autorităţii. Atunci şi-au întrebat copiii, părinţii: „Ce ai făcut atunci? Cum ai putut face asta? Cum ai putut să taci?“ (…) Am o fetiţă de şapte ani şi mă întreb cum o voi creşte. Nu doar ce o să-i spun, ci dacă o voi educa să pună aceste întrebări curajoase. Nu sînt sigură că generaţia despre care vorbeşte Slavenka Drakulic este pregătită pentru aşa ceva. Au crescut în anii 1990 şi nu au fost învăţaţi să pună asemenea întrebări. 

Ljuba Popovic, pictor
 Articolul Slavenkăi Drakulic este bolnăvicios de sentimental, dulceag, greţos şi colorat cu propagandă. Nu ascultă decît o singură parte a poveştii. 

Nataşa Markovic,publicistă
Să nu ne prostim singuri: scriitoarea croată Slavenka Drakulic ştie prea bine că Belgradul a fost şi rămîne singura metropolă din Balcani. A fost mereu un oraş deschis şi liber. De aceea îl iubesc şi îl numesc Principatul Belgradului. Principatul unde păcătoşi şi sfinţi pot trăi alături. Inclusiv o sfîntă cum este scriitoarea croată Slavenka Drakulic (…). Vom supravieţui lumii în alb-negru a Slavenkăi Drakulic, ca şi epitetului „sîrbi murdari şi malefici“, vom supravieţui tuturor relelor care ne cad pe cap. Dacă noi şi copiii noştri nu putem călători în Europa, lumea va veni să ne viziteze. Sugerez totuşi ca cei născuţi în anii 1990 să primească dreptul şi privilegiul de a alege unde să studieze. Apoi vor putea să ne adreseze nouă, părinţii lor, întrebări chiar mai grele decît „De ce staţi la coadă pentru vize în faţa ambasadelor străine?“. Pentru numele lui Dumnezeu, aceşti copii, aceşti tineri sîrbi, pe care Slavenka Drakulic i-a văzut la Viena, nici nu erau născuţi atunci cînd noi ne-am început războaiele. Această parte a articolului ei aduce a discurs al urii şi rasism. Cine nu ştie nu are cum să fie vinovat! Cine nu ştie nu poate fi făcut responsabil! 

Mirjana Miocinovic,  traducătoare şi eseistă
Cum poate un articol care e aproape o confesiune, scris într-un ton melancolic, unde tristeţea se amestecă cu bucuria, un articol unde găsim şi remuşcări pentru răul făcut altora, unde autoarea nu se vede pe sine ca pe cineva care proclamă „adevărul ultim“, nici ca pe cineva care crede că deţine adevărul absolut, ci doar ca pe cineva care cere aflarea adevărului şi confruntarea acestui adevăr (…), cum poate un asemenea articol să provoace atîta furie, atîta cinism, un asemenea torent de patos bolnăvicios şi dulceag, totul pentru a „ne apăra cauza“.  

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Cum va fi vremea în ultima lună de iarnă. Care e recordul de ger năprasnic în România
Temperaturi foarte scăzute sau maxime termice neobişnuite s-au consemnat, de-a lungul timpului, în luna februarie. Recordul de ger a fost bătut la data de 10 februarie 1929, când la Vf.Omu s-au înregistrat minus 38 grade Celsius.
image
Patru lucruri în care se măsoară cu adevărat fericirea. Ce spune un profesor de la Harvard
Dr. Sanjiv Chopra, profesor la Harvard, a explicat de ce 20 de milioane de dolari câștigați la loto nu te fac fericit pe termen lung și care ar fi cele cinci lucruri care ar ajuta cu adevărat pentru a obține această stare.
image
Şi-a ucis cea mai bună prietenă din dorinţa de a fi mamă. Cele două femei se cunoscuseră la biserică
Crima haluncinantă, comisă de o femeie din Texas a uimit o lume întreagă. Aceasta şi-a omorât cu sânge rece cea mai bună prietenă, pe care o cunoştea de mai bine de un deceniu. Totul pentru a-i fura copilul.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.