Tufişul de canabis şi vizita la biserica rastafari din Shashamane

Publicat în Dilema Veche nr. 560 din 6-12 noiembrie 2014
Tufişul de canabis şi vizita la biserica rastafari din Shashamane jpeg

„Chiar n-aveţi ce vedea acolo“, ne spune Ammare, ghidul nostru etiopian, cînd îi expunem hotărîţi planul de-a merge la Shashamane, leagănul, ca să zic aşa, al rastafarianismului. În ciuda marketing-ului şi a omniprezentei freze a lui Bob Marley, a căciuliţelor în dungi, a muzicii, a dread-urilor şi a plajelor însorite, mulţi află cu surprindere, în Etiopia, că rastafarianismul de acolo se trage şi că tatăl lor e, de fapt, adoratul Haile Selassie, împăratul Etiopiei între 1930 şi 1974.  

Instinctele noastre n-au dat greş decît pe jumătate. Avea şi Ammare dreptatea lui, nu e mare lucru de văzut în satul Shashamane, biserica rastafari e, de fapt, o baracă, şi nu e nimic „de vizitat“ aşa, ca la ghidul turistic. Şi totuşi, cum să ratezi experienţa de-a fi întîmpinat la poarta sfîntului lăcaş de un grup de băieţi pioşi, care vor să-ţi vîndă canabis? Şi nu aşa, un gram, hai, două, ca-n ţările civilizate, ci vin la tine cu întreg tufişul, numai bun de dat mamei să-l pună în ghiveci pentru vremuri mai tulburi, sau de hrănit-aburit un întreg batalion de călători prăfuiţi.  

„Auzi, Ammare, chestiile astea nu-s interzise la voi? Că pe Internetul nostru aşa scria ultima dată cînd am verificat, ba chiar ziceau şi de nişte pedepse nu tocmai plăcute.“ Ammare rîde: „Aici e o excepţie. Spiritualitate, ce vrei?“ I-am supărat pe băieţii deveniţi deja foarte insistenţi, despre care am aflat că, de fapt, nu erau pe bune rastafari, ci mai degrabă clasicii dealeri, că n-am avut chef să respectăm tradiţiile şi să plecăm cu tufişul în rucsac sau măcar să aprindem un joint, aşa că ne-au lăsat în pace să vizităm baraca.  

Povestea locului e simplă. Nu s-a înălţat sau coborît nimeni aici, ci Haile Selassie a donat 2000 mp pentru a încuraja întoarcerea în Etiopia a celor rămaşi în Jamaica şi în alte ţări din Caraibe. Adică a diasporei africane.  

Aici ne aştepta o doamnă cu barbă şi mustaţă, să ne explice tainele lui Jah. Mirosea a mîncare şi a iarbă. Păreai mai degrabă în vizită în sufrageria cuiva, cineva care şi-a umplut casa cu poze cu Haille Selassie şi care are un cult special pentru canabis – pînze mari, pictate cu celebra frunză, tronau la mare cinste, chiar lîngă învăţăturile rastafari, care spuneau că drogurile sînt nasoale. Nu ne-am abţinut şi am sesizat cu voce tare contradicţia. Păi da, ni s-a spus, drogurile sînt malefice, dar marijuana nu e drog, e o cale spre autocunoaştere şi revelaţie. Păi nu? Păi da! O poveste simpatică legată de fumul atotştiutor e de cînd Haile Selassie a fost în vizită în Jamaica – se strînsese foarte, foarte multă lume şi avionul său a avut ceva probleme la aterizare, din cauza fumului de ganja ce urca triumfător spre ceruri, iar Haile a ieşit greu din avion apoi, din cauza aglomeraţiei.  

A fost frumos la turul barăcii. Doamna cu barbă ne-a arătat poze cu Haile şi cu Iisus, evidenţiind asemănările evidente, la propriu şi la figurat, dintre cei doi, ne-a vorbit despre pace, dragoste, înţelegere, cunoaştere, ne-a spus, pe scurt istoria mişcării rastafari, ne-a arătat ziarul

, şi ne-a spus mai multe despre cele cîteva poze photoshopate, unde Haile îi lua locul lui Iisus la, de exemplu, Cina cea de taină, ne-a arătat o reprezentare străveche a lui Iisus care, surpriză, semăna ca două picături de apă cu Haile Selassie, s-a asigurat, fără un succes considerabil, că am înţeles toată filozofia din spatele frunzei de canabis, fără să ne distrăm prea mult, şi ne-a spus de cîteva zeci de ori de ce Haile Selassie e sfînt, ales, iluminat, întruparea lui Dumnezeu sau simbolul binelui. Chiar dacă nu sînt în totalul asentiment al prietenilor cu care am fost acolo, îmi menţin părerea că Shashamane a fost o vizită simpatică în periplul nostru etiopian. Unde altundeva să mai vrea cineva să-ţi vîndă un tufiş de ganja, zău, pentru a te uni mai uşor cu Jah?  

Foto: C. Foarfă

2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la Arad 20-22 aprilie 2023: despre Comedia lumii
Tema care reunește evenimentele culturale de la Arad este ”Comedia lumii”.
Poster Orizontal OCR 5 Aprilie 2023 Beethoven jpg
TRIPLUL DE BEETHOVEN CU 3 MUZICIENI MULTIPREMIAȚI INTERNAȚIONAL : MARIA MARICA, CORNELIUS ZIRBO ȘI CADMIEL BOȚAC
Ei vor interpreta Triplu concert în Do major pentru vioară, violoncel, pian şi orchestră alături de ORCHESTRA DE CAMERĂ RADIO.
p 16 Draga tata jpg
Trei scrisori
Mulțumesc mult pentru scrisoarea care a ajuns aici în aceeași seară în care am ajuns și noi.
p 17 1 jpg
După revoluție
O epocă totuși distantă, în care gestul de a porni o cameră de filmat conținea adesea în miezul său promisiunea, între timp rătăcită, a unui mîine mai bun.
990 17 Biro coperta2 jpg
Manevre noi pentru vechi epigoni
Oricum, alternativele care să acopere acest cîmp liric/stilistic se împuținează.
p 23 1 jpg
Victor Brauner – Confesiune cu ocazia unei expoziții
Lucrările „decorative“ corespund „construcțiilor“ elogiate de Ilarie Voronca în textul publicat în paginile revistei 75 HP.
Poster Orizontal   29 Martie 2023   Cimarosa si Salieri jpg
Baritonul italian RICCARDO NOVARO, aplaudat la Théître des Champs-Elysées – Paris, invitat la Sala Radio
Miercuri, 29 martie 2023 (19:00), îl veți asculta alături de ORCHESTRA DE CAMERĂ RADIO, sub bagheta dirijorului de origine libaneză TOUFIC MAATOUK.
989 16 coperta jpg
Imprevizibila ușurătate a vieții și a morții
Definitiv. O trilogie chiar marchează un punct notabil în proza românească de azi.
p 17 1 jpg
Burta balenei
Luat mai cu seamă în contextul particular al cinema-ului românesc, Spre Nord constituie o mare ocazie ratată.
989 17 Breazu jpg
Despre mizeria din dulceață
Să fie cam opt ani de cînd Laura Les și Dylan Brady și-au numit duo-ul după o întîmplare involuntar amuzantă.
989 23 Iamandi jpg
Un exercițiu de imaginație
Prima știre dintre cele douăzeci incluse în acest top este greva generală din 1926.
copertă Murmur jpg
988 16 coperta2 jpg
Retractilități incisive
Atît Cristina Alexandrescu, cît și Mihnea Bâlici sînt două voci deja recognoscibile în poezia românească extrem contemporană.
988 17 Vrabia foto Tudor Neacsu1 jpg
Să cazi la pace cu trecutul
Perioada postcomunistă în România, în special pînă la aderarea țării la Uniunea Europeană, a fost tumultuoasă din multe punctele de vedere.
Matrix fisa cartii jpg
Lauren Groff, Matrix, traducere din engleză de Brîndușa Cotea, Curtea Veche Publishing, 2023 - fragment -
Cu o privire arzătoare, se apleacă peste masa pe care Asta, entuziasmată, a început deja să schițeze planuri.
Giuliano da Empoli Magul de la Kremlin cop1 APROBATA (1) jpg
Magul de la Kremlin de Giuliano da Empoli - fragment-
Acest roman este inspirat din fapte și personaje reale, cărora autorul le-a împrumutat viață particular și replici imaginare.
Afis Sala Radio 17 martie 2023 (2) jpg
Dirijoarea Orchestrei Simfonice din Canberra - JESSICA COTTIS - invitată la Sala Radio
JESSICA COTTIS – o prezență specială pe scena muzicală internațională, unul dintre cei mai remarcabili dirijori britanico-australieni, dirijor-șef și director artistic al Orchestrei Simfonice din Canberra, este invitată pe scenă Sălii Radio!
RRM Iasi 1920x1080 jpg
Din 22 martie, ora 19.00: Radio România Muzical la Iași, pe frecvența 95.4 FM
Radio România Muzical poate fi ascultat la București pe frecvența 104.8 FM, regional pe frecvența Coștila 97.6 FM, iar din 22 martie 2023, pe frecvența locală 95.4 FM la Iași.
p 16 YouTube jpg
Extemporal la erotică
Noul diagnostic îl răstoarnă sau îl echilibrează pe cel vechi: multă gingăşie şi un dram de forţă.
p 17 jpg
Fami(g)lia
A Chiara rulează în cadrul Festivalului „Visuali Italiane – Noua Cinematografie Italiană în România”.
987 17 coperta1 jpg
Focus JazzX
Timișoara și Clujul s-au sincronizat, inclusiv în interes politic, în ambiția de a consacra două festivaluri jazz de centru de capitală regională – JazzX și Jazz in the Park
987 15 foto BogdanDincă jpg
987 21 coperta Iamandi jpeg
Economie și psihologie
Una dintre explicațiile referitoare la căderea comunismului acordă factorului economic un rol preponderent.
(1) Beethoven Skizze Eugène Louis Lami FotoJean Marc Anglès Collection Cité de la musique jpg
Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații – conferință NEC
Colegiul Noua Europă are deosebita plăcere de a vă invita la conferința „Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații”, pe care compozitorul Dan Dediu o va susține joi, 9 martie 2023, la ora 17.00.

Adevarul.ro

image
O familie de români s-a mutat, după 17 ani, din Elveția într-un sat de lângă Urziceni: „Una dintre cele mai bune decizii”
Mulți români care se întorc din străinătatea aleg să-și facă un rost în România, dar la oraș, cu la țară, unde au parte de o viață mai liniștită.
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.