„Ştiţi oraşul Siliştea?“

Publicat în Dilema Veche nr. 559 din 30 octombrie - 5 noiembrie 2014
Băncuţele caligrafiate ale lui Confucius jpeg

În după-amiaza aceea, hotărîsem cu studenţii să facem seminarul afară, lîngă lacul artificial din mijlocul campusului. Uneori, mergeam la pavilioanele din lemn, special amenajate pentru conversaţie, dar cel mai frumos era lîngă lac. În lumina de octombrie sau mai, amfiteatrul în aer liber şi eleganta clădire în stil englezesc a cluburilor studenţeşti de lîngă sînt şi mai frumoase decît de obicei.  

Cred că am început chiar despre asta, despre ce fac ei la cluburile studenţeşti. Fusesem, pe la începutul lunii, la un festival al lor şi mare mi-a fost mirarea să văd cum fiecare departament al acestei universităţi de limbi străine are un grup folcloric şi unul de dans sau muzică mai modernă. La festival, recunosc, mă uitasem cam cîş. Mi se părea că o fac din obligaţie, pentru nu ştiu ce activitate cultural-distractivă liber impusă de vreun profesor, şi mi-era cam jenă de asta, ştiind cît sînt de ocupaţi. Îmi atrăsese atenţia ataşatul cultural, o doamnă foarte amabilă, să-i învăţ eu că iile „seamănă cu costumul popular din zona Sibiului“, într-o formă cam prea de tot schematică. Am crezut-o, nu mă dădeam cunoscător în ale costumului popular. Fetele aveau o bluză şi o fustă albe, simple, peste care puseseră o vestă şi o fotă negre. Pe cap – un baticuţ negru, cu un minim model floral, iar băieţii – o costumaţie specifică, în aceleaşi culori. Mai aveau şi varianta cu alb-roşu, cu care o schimbau din cînd în cînd pe cea „sibiană“.

I-am întrebat în ora de conversaţie ce şi cum cu toate astea. Aşa aflu, printre zîmbete şi fraze timide, că ansamblul folcloric se cheamă „TOT“, grupul muzical – „Nogobong“ şi că ei şi-au făcut costumele singuri. Au mers în marea piaţă de bunuri de la Dongdemun, au luat materiale, nasturi şi fire, şi le-au făcut. Că studenţii din anii mai mari îi învaţă pe cei mici paşii de dans şi cîntecul din acel an (care, pe durata celor şase ani acolo, s-a schimbat o singură dată, de la „Ia cu tine şi inima mea“ de la A.S.I.A la „Ochii tăi“ şi înapoi). I-am întrebat, cu grijă ca nu care cumva să nu fie mai puţin „noi“, current şi alte marafeturi de gen, de ce nu-şi schimbă cîntecelul cu ceva mai acătării, că, vorb-aia, piaţa e plină de cîntecele loly pop. Nu mi-au răspuns, ci au preferat, ca ori de cîte ori se aflau în încurcătură, să zîmbească şi mai drăguţ, şi mai timid decît ar face-o de obicei. Dar mi-au spus că le place tare mult ce fac şi că nu e din obligaţie. De un singur lucru s-au plîns – că nu au pantofi care să se potrivească, că îi folosesc pe cei cu care vin la şcoală şi că sînt un pic trişti din cauza asta. Fetele mai încercau cu nişte ghetuţe care se asemănau într-un fel, dar băieţii nu săreau din schema pantofului de costum sau, uneori, chiar adidaşi, de-a dreptul.

Atunci, grija asta mi s-a părut excesivă, nici costumul nu era „de la mama lui“, de ce se îngrijorau pentru atîta lucru? Şi iar au tăcut. Atunci, în acel octombrie, costumul „sibian“ era pentru mine o simplă imitaţie, făcută de nişte studenţi foarte inimoşi, cum sînt studenţii coreeni.  

Mai mult şi decît ambiţia de a învăţa ceva util, la care nu-i întrece nimeni, care îi face să stea zi lumină la cursuri şi apoi în bibliotecă, uneori şi noaptea întreagă (pentru că, da, bibliotecile sînt deschise), cheia succesului educaţional coreean de azi stă în relaţia cu profesorii. Şi nu numai în sensul unui respect formal. Pentru un tînăr din Coreea de azi, care călătoreşte de cel puţin cîteva ori pe an într-o ţară străină, care e la curent cu tot ce poate fi mai la zi din lumea asta şi care, mai ales, nu tace niciodată cînd îi este încălcat un drept, chiar şi cînd protestul e formulat abia audibil, îmbrăcat în toate formele politeţii şi timidităţii, o astfel de tradiţie ar fi ca o rochie de gală peste nişte pantofi scîlciaţi. Dar protestul lor faţă de profesori, rarisim oricum, nu sare niciodată din formula politeţii. Nu e deloc cazul însă cînd e vorba de problemele societăţii, la care sînt foarte conectaţi. Am avut studenţi care mergeau noaptea întreagă la demonstraţii pentru o cauză socială a momentului şi care dimineaţa la 8 erau ca scoşi din cutie. Doar ochii le trădau oboseala, dar nu le ascundeau deloc zîmbetul.

Costumul alb-negru are însă o altă poveste. Park Jeong O este profesor de literatură română şi-l iubeşte pe Marin Preda, despre care a scris o teză de doctorat. Cînd le vorbeşte studenţilor despre scriitor, ca, de altfel, despre orice altceva din România, începe, întotdeauna entuziast, cu ceva foarte simplu. Le spune mai întîi studenţilor o poveste, care poate începe cu descrierea hainelor din viaţa de zi cu zi a ţăranilor de cîmpie. Iar ei, care abia aşteaptă, acolo, ca şi oriunde, să se termine ora şi să se reîntoarcă la noul gadget cumpărat ieri, îl ascultă cu un interes pe care cu greu l-aş mai vedea egalat.

Stau şi ascultă, cu multă răbdare. Iar cînd se întorc cu burse din România, lucrul pe care îl povestesc cu entuziasm nu este despre Bran şi Sighişoara (pe care, desigur, le-au bifat), ci drumurile lungi prin ţară, prin toate colţurile pe care nici un ghid nu le numeşte, despre masa de seară pe care au petrecut-o cu prietenii români la părinţii acestora. „Ştiţi oraşul Siliştea?“ mă întrebau veseli la întoarcere, abia ascunzîndu-şi dezamăgirea cînd mă vedeau cum îl caut încurcat în minte. „Nuuu?! E un loc frumos în România, am mulţi prieteni acolo.“ Iar apoi se angajează la Samsung. Sau, pur şi foarte simplu, au o poveste de spus.  

Foto: B. Tănase

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proză autobiografică, note de subsol, adică avem o largă dimensiune experimentală concentrată pe tema identității, a jocului dintre eul real și cel ficțional, propus din start de dubletul nominal de pe copertă (Emil-Emanuel).
Bernard Henri Lévy și resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri Lévy și resuscitarea compasiunii
Chiar aşa: de ce ne-ar interesa? În definitiv, nu se întîmplă la noi, nu ne reprezintă pe noi...
Pasărea vorbitoare jpeg
Pasărea vorbitoare
O lume tainică prinde astfel să ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultivă deopotrivă grația gestului de dans și precizia observației antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre „Comedia lumii” jpeg
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre „Comedia lumii”
Patronate de cea mai citită revistă de cultură din România, „Conferințele Dilema veche” sînt un proiect itinerant, avînd pînă acum ediții în Arad, Timișoara, Cluj-Napoca și, începînd din acest an, Oradea.
Premianții Galei Radio România Cultural 2022 jpeg
Premianții Galei Radio România Cultural 2022
Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XXI-a, şi-a desemnat cîştigătorii luni, 18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.