Slobozia, partea de mijloc

Publicat în Dilema Veche nr. 711 din 5-11 octombrie 2017
Slobozia, partea de mijloc jpeg

Văzînd și făcînd. La fața locului. Sau cu calcul lingvistic recent și mai neadaptat, în moment (din vechiul carpe diem, „trăiește clipa“, firește). Cam așa cred că se poate porni, dacă nu just, cel puțin precaut, pe o stradă a unui orășel fără mult patrimoniu cultural vizibil cum e Slobozia. În afară de mănăstire și de cîteva statui și o școală, cele două muzee, bune, și o biserică de lemn în stil maramureșan strămutată din vechiul sat Poiana, eu nu mai știu altele.

Pentru cine este interesat de lumea în sepia – cea care vorbește încă pentru cine vrea, pentru cine trebuie să o asculte – minunatele fotografii ale lui Costică Axinte, fotograful din Slobozia cu forță de Ulise al lui Joyce care l-a citit bine pe cel al lui Homer, cum bine ne învață profesorii buni de literatură comparată și universală, acele fotografii minunate, care rezistă mai ales prin Povestea pe care o spun, acele fotografii sînt, pentru memoria unui oraș cu chipul complet schimbat sub comunism, cu adevărat niște „obiecte găsite“, cum zice Susan Sontag în cartea ei despre fotografie. Ele „beneficiază simultan de prestigiul artei și de magia realului. Sînt nori ai fanteziei și bulgări de informație.“ Receptarea extraordinară, meritată pe deplin, a acestei comori prea mult timp ascunse stă mărturie pentru forța acestor „obiecte găsite“. Din afirmația imensei teoreticiene, eseiste americane rămîne însă o suspendare. Se vede, pe drept cuvînt, imprevizibilul, descoperirea iluminatoare, binele care iese deasupra. Stă însă puțin ascuns motorul acestei acțiuni. Ca să fie „găsit“, așa cum ne învață criticul, comparatistul și teoreticianul american de origine română Matei Călinescu, acel obiect trebuie (re)găsit. Întocmai precum o carte nu e niciodată doar citită (la propriu, decît dacă nu vrei s-o mai deschizi și a doua oară), ci (re)citită. Nu există lectură fără relectură.

Așa și cu aceste orășele și locuri fără un patrimoniu material – cum se zice în documentele oficiale – numeros sau atît de vizibil. În Slobozia contează istoria neintrată, din păcate, în manuale. Contează, cred, că este un fost sat, Vaideei, de robi romi, eliberați, sloboziți. Că e un loc cu ctitorii. Contează că acum, în ciuda mutilărilor mai vechi sau mai noi pe care succesivele administrații locale le-au adus, că, în pofida faptului că nu mai sînt locurile de muncă numeroase din trecutul pre-decembrist, orașul este în continuare unul foarte tînăr. Dacă te plimbi pe cele două bulevarde, cel mare, Matei Basarab, și cel mai nou, Unirii, la orele tîrzii ale unei amieze plăcute, nu ai cum să nu observi mulțimea tinerilor, a famiilor cu copiii lor ieșiți la joacă într-unul din cele patru parcuri mai mari. Așa a fost de cînd mă știu acolo. Un oraș tînăr, vibrant, cu nimic mai presus sau mai prejos decît multe alte locuri din România. Singura diferență este că am copilărit și am învățat acolo. Că, pentru mine, acel loc are o față.

Într-un eseu percutant, cum sînt mai toate ale sale, intitulat „Destin și caracter“, Walter Benjamin, mereu preocupat de dilemele modernității, asocia prezicătorii de destin cu capacitatea acestora de a vedea „semne“, de a fi „mereu la fața locului“. Benjamin era de acord cu aceasta. „Destinul“, afirmă el, „ca și caracterul, nu poate fi deslușit într-o privire de ansamblu decît prin semne, și nu în sine, deoarece dacă cutare sau cutare trăsătură de caracter, cutare sau cutare înlănțuire a destinului se oferă nemijlocit privirii, semnificația acestor concepte este totuși un ansamblu coerent care nu este «la fața locului» decît în semne, din cauză că se situează dincolo de ceea ce se poate vedea nemijlocit.“ Asocierea fizionomie-destin, ne reamintește, ne avertizează, iar și iar, Benjamin este veche de cînd au zis-o anticii.

La fel și cu oamenii, la fel și cu locurile. La fel și cu partea nevăzută, nenumărabilă (așa cum se face în documentele oficiale ale ministerelor și agențiilor oficiale). Cu patrimoniul imaterial. Cu oamenii. Cei care uneori sînt transparenți în destinul lor, mai mult sau mai puțin local, sau, din păcate uneori, invizibili pentru vremurile grăbite ale istoriei.

Mă întreba recent un coleg care își pune, acut și nuanțat, întrebările care au stat la baza ca o încrengătură, ca un rizom, a modernității: ce ar putea vedea în Slobozia, dacă ar vizita-o. Sînt sigur că știe, dar tot aș vrea să mai spun încă o dată, pentru cei care trec în graba oarbă, în „baba-oarba“ cum zicea un joc al copilăriei, pe lîngă astfel de locuri. Poți vedea povestea, atunci cînd e convingătoare. Îi poți vedea pe ceilalți, pe Celălalt. Citindu-l, așa cum poți.

Altfel, mai sînt totuși niște vestigii bune. Poți începe cu acelea. La Slobozia, la Cîmpulung, la Sighet, la Reghin sau la Adjud. Și tot așa; și nu numai în România, firește.

Foto: B. Tănase

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.