Pe străduţele întortocheate din Marrakech

Publicat în Dilema Veche nr. 540 din 19-25 iunie 2014
Pe străduţele întortocheate din Marrakech jpeg

Jocul nostru preferat în Marrakech era să ne cronometrăm în cît timp traversăm Djemaa el Fna şi dacă reuşim să facem asta fără să ne aşezăm la masă. Dacă în timpul zilei, Djemaa el Fna era aglomerată, ei bine, seara era incredibil de aglomerată. Nu puteai trece dintr-o parte în alta fără ca zeci de vînzători să tragă de tine în toate părţile, foarte insistenţi, majoritatea să te aşeze să mănînci la mesele improvizate, alţii să-ţi vîndă CD-uri, alţii să te ducă la vreun restaurant sau să pună un şarpe pe tine. Cu şarpele s-a ars (sau, mă rog, s-a răcit, ca să fim exacţi, în ceea ce priveşte temperatura) amicul Sorin, cînd, proaspăt ajunşi în Maroc şi teleportaţi în Djemaa el Fna, s-a trezit cu vreo doi şerpi pe el. Şerpii nu apăruseră singuri, ci fuseseră puşi acolo de îmblînzitorii (impresarii – să le zicem) lor, care la început sînt ţaca paca smile sir cu aparatul foto, pentru ca apoi să-ţi ceară enervant de mulţi bani să ia şerpii de pe tine. Ştiu şi ei că, oricît ar cere, rata de succes e de 100%.  

De fapt, în Maroc, dar mai ales în Marrakech, cea mai mare greşeală e să faci contact vizual cu vînzătorii, taximetriştii, uneori chiar şi cu trecătorii. Orice vînzător consideră că şi un sfert de secundă cît te-ai uitat la el sau – pericol iminent – la ce vinde, exprimă dorinţa ta ascunsă de-a cumpăra, pe care doar un psiholog iscusit şi insistent ca el o poate scoate la suprafaţă să se manifeste liber. La mine a durat cinci minute să-mi desprind mîna deja vînătă din mîna unui vînzător, după ce am făcut greşeala fatală de a mă uita vag la o geantă. Şi atîta insistenţă n-am văzut în nici un alt colţ de lume – de unde şi jocul de la început, cu cine în cît timp traveresează piaţa. Djemaa el Fna se vede cel mai bine de pe terasele de pe acoperişuri (rooftops) de pe margine, singurele locuri de unde-ţi poţi da seama de cît de mare e forfota, cît de divers e peisajul şi cîte lucruri se întîmplă jos – muzicieni, dansatori, actori, vînzători de ceai şi de suc de portocale. Greu să rezişti şi să nu te opreşti măcar la o harira sau, dacă ai stomac tare la propriu şi la figurat, la o supă din cap de miel.  

Medina din Marrakech e uriaşă. Te plimbi pe străduţele mici, printre zidurile de un roşu şters, intri prin unghere ascunse sau ajungi în souk-uri, zonele comerciale unde ameţeşti de la munţii de condimente aranjaţi perfect, de la strălucirea decoraţiunilor de vînzare, de la mirosul de piele vopsită, de la culorile materialelor agăţate peste tot sau de la zumzetul permanent. În majoritatea moscheilor din Maroc n-ai voie să intri, ca nonmusulman, aşa că trebuie să te mulţumeşti cu medresele, şcolile religioase islamice cu o arhitectură superbă, unele încă funcţionale, altele cu rol de muzeu. Cea mai mare şi cea mai frumoasă este Ben Youssef, fondată în secolul al XIV-lea şi reconstruită în secolul al XVI-lea, cu un bazin în curte, care oglindeşte marmura lucrată din jur, lemnul dantelat sau stucaturile de o bogăţie a detaliilor ce te uimeşte. Mormintele saadiene, ce datează din secolul al XVI-lea, dar descoperite în 1917 şi restaurate apoi, sînt un alt punct de atracţie pe harta încinsă a Marrakech-ului, datorită decoraţiunilor minuţios făcute. Şi lista ar putea continua, Marrakech-ul e o aglomeraţie de locuri vechi, cu aer de poveste, cu palate sau grădini care din afară nu-ţi arată nimic aproape din splendoarea de dinăuntru.  

E atît de contrastant Marrakech-ul, încît, la plecare, am rămas cu sentimente opuse. Mi-au plăcut atmosfera de basm oriental, agitaţia, tuşele groase, alăturările neaşteptate, personajele întîlnite pe stradă, dar au fost momente cînd era prea mult, prea turistic, cînd apărea sentimentul de nesiguranţă (de exemplu, cînd, din senin, un tip a început să lovească cu pumnii în zid şi să ne spună, înjurînd, să plecăm de pe strada lui) sau de prea mare presiune din afară.

Cînd însă, obosit de alergat prin soare şi praf, te ascunzi într-un riad, într-una din grădini, cu un suc de portocale în faţă, uiţi că de-abia ai scăpat de un vînzător prea insistent şi că altul ţi-a dat indicaţii complet greşit, doar ca să te trimită la magazinul fratelui lui, şi îţi dai seama că găsirea unei oaze în deşert nu e doar în filme. 

Foto: C. Foarfă

QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.