„Oamenii nu sînt interşanjabili“ – interviu cu Alain FINKIELKRAUT

Publicat în Dilema Veche nr. 617 din 10-16 decembrie 2015
„Oamenii nu sînt interşanjabili“ – interviu cu Alain FINKIELKRAUT jpeg

Apărută în Franța în 1987, cartea La Défaite de la pensée a fost reeditată de curînd în românește, la Editura Humanitas (Înfrîngerea gîndirii, traducere de Sofia Oprescu). Lumea s-a schimbat foarte mult de la sfîrșitul Războiului Rece încoace, dar cartea nu și-a pierdut actualitatea. Dimpotrivă, situația actuală a Europei și criza refugiaților justifică pe deplin reluarea unor idei exprimate în – îndepărtatul? – 1987. Am început discuția cu Alain Fin­kiel­kraut chiar de la o idee-cheie a cărții, referitoare la rasism.

Scriați, în Înfrîngerea gîndirii, că, prin înlocuirea argumentului biologic cu cel culturalist, rasismul nu a dispărut, ci a revenit în punctul de plecare. De ce credeați asta?

Nu știu dacă astăzi aș formula ideea în aceiași termeni din 1987, cînd a apărut Sfidarea gîndirii. Între timp a apărut un fenomen, șocul culturilor. Am putea crede – eu însumi am crezut – în existența unei istorii universale. În această schemă, întreaga umanitate, ca totalitate în mișcare, se îndrepta spre același scop. Istoria era percepută ca punere în operă a spiritului, scena împlinirii rațiunii, scenariul emancipării. Or, această imagine, această idee a explodat pe 11 septembrie 2001. Prin atentatele împotriva Turnurilor Gemene din New York ne-am dat seama că umanitatea este marcată de diferențe de netrecut, că nu există o istorie universală, ci o confruntare între culturi sau civilizații divergente, chiar antagonice. Asta se vede și la nivel mondial, și la nivel național, în Franța, prin criza integrării. În Franța, nu-i putem asimila pe nou-veniți. Astăzi, sub pretextul luptei împotriva rasismului, refuzăm să recunoaștem realitatea acestei separări, amploarea acestui șoc al culturilor. Trebuie să privim realitatea în față pentru a avea măsura acestei separări.

Cuvîntul „rasism“ e folosit în tot mai multe contexte, acuzațiile de rasism apar foarte des… Se poate vorbi întotdeauna de rasism?

Astăzi, antirasismul și-a pierdut capul. Sîntem rasiști pentru un „da“ sau pentru un „nu“, cînd privim islamul ca pe o formă colectivă, ca pe un fapt social și cultural, ca pe un agent istoric. În numele luptei antirasiste împotriva islamofobiei, nu mai avem dreptul de a ne apleca asupra realității efective a islamului și există un cuvînt magic care traduce exact această stare de lucruri: în Franța, nu există amalgam. Să nu existe amalgam a devenit pentru noi a unsprezecea poruncă: să nu amestecăm islamul și islamismul, să nu amestecăm Coranul cu violențele comise în numele lui. Sîntem condamnați, sub pretextul antirasismului, să nu mai gîndim deloc.

În același timp, există o permanentă invitație la dezbatere: ni se propune să dezbatem toate aceste probleme sensibile…

Dezbaterea devine imposibilă, pentru că azi sîntem tot timpul sub amenințarea unui proces.

Există, totuși, o dezbatere de pe poziții ideologice, de stînga sau de dreapta. Ideologiile sînt încă puternice?

Nu sînt sigur că opoziția între stînga și dreapta ne ajută să înțelegem specificitatea situației actuale. E o opoziție caducă, ceea ce face ca înfruntările între aceste două ideologii să semene mult cu un joc de roluri. Marja de manevră a oamenilor politici se reduce considerabil, dreapta și stînga – în Franța, cel puțin – apără în acest moment, cu metode un pic diferite, Statul-Providență. În campaniile electorale se confruntă cu violență chiar dacă, asupra multor puncte, perspectivele lor sînt apropiate. Astăzi, nici dreapta, nici stînga nu pot face față problemelor pe care le pune șocul culturilor.

În mai multe țări europene au succes în ultima vreme mișcări politice naționaliste. Cum explicați asta?

Este rezultatul faptului că Europa se schimbă cu o viteză incredibilă și mulți oameni nu-și mai recunosc propria țară. Imigrația – care, în fapt, n-a fost niciodată discutată democratic – a schimbat fața Europei. Mulți europeni sînt dezorientați, nu se simt bine cu ei înșiși, sînt înfricoșați că această schimbare ar putea avea loc cu violență, așa încît își exprimă dezorientarea votînd pentru partide pe care le numim populiste. Dar asta ține și de orbirea voluntară a partidelor tradiționale. Atîta timp cît partidele tradiționale practică o negare a realității, partidele populiste cu soluțiile lor simple și cu demagogia lor desfrînată își vor continua ascensiunea periculoasă în Europa.

Instituțiilor europene li se reproșează însă că nu se schimbă…

Nu instituțiile, ci fața Europei se schimbă, orașele se schimbă. Puteți vedea acum orașe sau periferii franceze în care populația autohtonă e minoritară. Este o situație absolut tulburătoare. Aceasta e schimbarea. Este o schimbare sprijinită astăzi de Uniunea Europeană, căci birocrații și tehnocrații săi gîndesc exclusiv în termeni economici; pentru ei, imigrația este cea mai bună manieră de a răspunde scăderii de fertilitate din Europa. Ei cred că astfel vor rezolva problema demografică a unui bătrîn continent pe care nu se mai nasc copii. Este o viziune reducționistă și chiar delirantă, asupra căreia Uniunea Europeană nu vrea să revină, nu se schimbă. Și întrucît nu se schimbă, schimbarea în Uniunea Europeană se accelerează și o mare parte a populației, dezorientată, este exasperată de ceea ce se întîmplă.

Atunci este justificat reproșul adus de multe ori Comisiei Europene și liderilor europeni, și anume că s-au îndepărtat de problemele cetățenilor?

S-au îndepărtat. Există, la Bruxelles, un amestec de economism și de moralism. Uniunea Europeană s-a constituit după al Doilea Război Mondial pe ideea unei păci perpetue între europeni, avînd în urmă trauma războiului. Înainte de orice, trebuiau conjurați demonii care provocaseră ruina Europei. Așadar, birocrații europeni nu încetează să predea popoarelor europene lecția că, dacă vor să apere specificitatea propriei civilizații, ei sînt reprimați în numele valorilor universale al căror depozitar trebuie să fie Europa. Există o „fugă înainte“ spre cosmopolitism și cei care nu acceptă acest gen de raționament sînt acuzați de rasism și de xenofobie. Astfel se accentuează, cu fiecare zi care trece, divorțul dintre o Uniune Europeană indusă de propriile valori și popoarele europene, considerate „periculoase“…

Criza imigranților a declanșat din nou o discuție despre valorile europene. Unii spun, în numele valorilor europene, că trebuie primiți toți. Alții, în numele acelorași valori europene, spun că trebuie să fim atenți la pericolele potențiale pe care le reprezintă fluxul masiv de imigranți. Cum ieșim din această dilemă?

Cred că pe tema refugiaților se confruntă două perspective asupra Europei. Pentru unii – în general, popoarele Europei Centrale și de Est –, Europa este o civilizație, are o identitate proprie, care trebuie păstrată, iar dacă Europa îi primește într-un mod nediferențiat pe refugiații veniți din Afganistan, Irak, Siria și din alte țări din Asia de Sud-Est și din Orientul Mijlociu, identitatea europeană va fi amenințată. Căci nu e vorba doar despre indivizi care solicită azil, ci este vorba și despre mulțimi, chiar de popoare întregi. Europa nu va fi aceeași dacă poporul european este schimbat în întregime – iată ceea ce spun cei mai mulți dintre reprezentanții Europei Centrale și de Est; ei au fost nevoiți să-și apere identitatea europeană, identitatea occidentală în timpul perioadei comuniste, căci s-au aflat sub cizma Uniunii Sovietice. Adică nu doar într-un regim totalitar, dar și sub ceea ce lor li se părea a fi o altă civilizație. Popoarele Europei Occidentale consideră că, înainte de orice, trebuie să apere ideea că toți oamenii sînt asemănători și, în numele acestei religii a umanității, cred că datoria lor este de a primi, în măsura posibilului, un număr cît mai mare de refugiați. Așa văd ei Europa: nu identitatea europeană trebuie apărată, ci niște valori universale al căror mare purtător de cuvînt în lume trebuie să fie Europa. Aceste două teze se confruntă: fie Europa este o civilizație, fie este o listă de drepturi și de valori; iar cei care gîndesc în termeni de drepturi și valori arată, față de cei din Europa Centrală și de Est, un dispreț foarte marcat. Ei cred că aceste țări se scufundă în xenofobie și transgresează într-un mod profan valorile europene ai căror depozitari se simt. Cred însă că astăzi națiunile din Europa Centrală au dreptate, căci oamenii nu sînt interșanjabili, iar Europa nu va întîrzia să-și dea seama de asta.

În aceste condiții, cum vedeți viitorul proiectului european?

Sînt foarte neliniștit. Mă tem că, la un moment dat, Europa va exploda. Dacă popoarele europene nu se mai recunosc în Uniunea Europeană și această Uniune persistă în a-i insulta, ele se pot revolta și pot cere întoarcerea la suveranitatea lor pierdută.

a consemnat Mircea VASILESCU

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Câți ani de pușcărie riscă românul acuzat de trădare
Conform articolului 394 din Codul Penal, Alexandru Piscan, care este acuzat că a desfășurat activități de spionaj în beneficiul Federației Ruse, vizând obiective militare românești și NATO, poate înfunda pușcăria ani grei.
image
Anchetă extinsă în cazul Coldea: sunt vizați și Alexander Adamescu și Mihai Tufan. „Șeful cel mare”, fondator al „statului paralel”
Anchetă a fost extinsă în dosarul generalilor SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, fiind cercetate fapte de corupție în legătură cu firme controlate de către oamenii de afaceri Bogdan Alexander Adamescu și de către milionarul Mihai Tufan.
image
Pățania ciudată a unui șofer băut din Neamț. A făcut accident exact în momentul în care polițiștii îi făceau semn să tragă pe dreapta
Acţiunile poliţiştilor din Neamţ, pentru combaterea evenimentelor nedorite din traficul rutier, s-au soldat cu depistarea mai multor şoferi care erau băuţi la volan, întocmindu-se dosare penale

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.