New York-ul şi provocările

Publicat în Dilema Veche nr. 610 din 22-28 octombrie 2015
New York ul şi provocările jpeg

Şapte dimineaţa în New York. Năucă, între două fusuri orare, stau pe scara de incendiu şi-mi fumez prima ţigară de dimineaţa. Nu ştiu să dezactivez detectoarele de fum şi nici nu ştiu dacă reacţionează la doar cîteva fumuri de ţigară, ca să risc. Va fi una dintre puţinele ţigări de azi, nici la terasă nu pot să fumez întotdeauna – mergeţi la copacul ăla sau staţi la minimum trei metri distanţă, nici pe stradă prea mult, mai ales cînd e aglomerat. Un moment bun să mă las, îmi zic şi mă gîndesc deja la următoarea strategie de a găsi un loc bun de fumat. America e plină de reguli şi totuşi New York-ul îmi dă impresia unuia dintre cele mai libere oraşe din lume. Un paradox care mi se pare fascinant (poate şi de la privarea de nicotină şi somn, şi de la surplusul de carbohidraţi, zahăr şi adrenalină). La aeroport, am stat două ore şi ceva la coadă la vamă, ca să mă întrebe un agent simpatic, în glumă (sper!), răsfoind vizele din paşaport, ce-am căutat în Iran şi dacă l-am văzut pe Ahmadinejad. Presiunea se simte – sau, mai exact, stricteţea. Parcă data trecută cînd am fost nu am perceput-o aşa (da, mi-am dat seama – atunci eram în pauză de fumat). Cu toate regulile însă, New York-ul are

-ul ăla nebun pe care-l ştim din toate filmele, cărţile, videoclipurile, stand-up-urile sau reportajele, dar şi toate problemele sociale care-l definesc.  

În avion, citeam antologia lui John Freeman, că tot a fost la Bucureşti, la

despre New York –

Textele de acolo, aparţinînd unor autori precum Zadie Smith, Junot Diaz, Lydia Davis sau Jonathan Safran Foer, vorbesc tocmai despre inegalitate, despre contraste, despre lupta de zi cu zi într-un oraş care, cum frumos spune Zadie Smith în povestirea ei, îţi cere tot ce ai. New York-ul oamenilor fără adăpost, pe care-i vezi dormind în cutii de carton în faţa celor mai strălucitoare reclame, New York-ul chiriilor imense, de mii de dolari, al taxelor greu de înţeles, al artei şi al experimentului, al business-ului, New York-ul imigranţilor ce vin aici visînd o viaţă mai bună, al aparenţelor, al gentrificării agresive, New York-ul anxietăţilor, al fricilor şi-al singurătăţii. Acelaşi New York unde, cel puţin ca vizitator, ai senzaţia că poţi fi oricine şi că poţi face orice, că e o altă lume, cu regulile ei, da, dar care-ţi oferă un sentiment de libertate paradoxal, pe care nu-l simţi în altă parte.  

Probabil că senzaţia cea mai acută pe care ţi-o dă New York-ul e provocarea. Ia să vedem, vizitatorule, reuşeşti într-o zi să faci o plimbare prin Village, la 8 grade, întrebîndu-te care erau locurile unde-şi petrecea timpul Patti Smith, să găseşti

de pe blocuri, să ajungi la tîrgul cu mîncare de toate felurile unde The Soup Nazi din

te invită la o, evident, supă, să iei cel mai bun

din viaţa ta la o cafenea micuţă, să găseşti graffiti-urile de la halele din Bushwick, să-i explici unui taximetrist nepalez unde e România pe hartă şi de ce, să faci şi-un pic de shopping, că e frig şi-ai plecat fără haine prea groase, să cauţi bilete ca să-l vezi pe Woody Allen cîntînd jazz, să stai la rîu pe o terasă sau să găseşti locuri de fumat?  

Pe repede înainte e New York-ul, un iureş de senzaţii, nu ştii ce să faci mai întîi, unde să mergi, ce să observi, cu ce să începi. Din orice unghi îl priveşti, e altfel. Un alt taximetrist îmi spunea, cînd l-am întrebat pe unde e mai puţin aglomerat să ajungem noaptea din Upper West în East Village, că niciodată nu ştii. Că oraşul e mereu altfel, că o stradă pe care ai trecut se schimbă în două ore, că mereu se întîmplă ceva undeva şi că traficul e unul dintre subiectele dureroase ale urbei. New York-ul e mai impredictibil ca un om, spune el rîzînd, şi ar fi o prostie să avem aşteptări calculate de la el.   

Foto: C. Foarfă

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.