New York-ul cărţilor
Visez la o hartă care să pună locurile din cărți pe coordonate geografice, să mă plimb la limita dintre ficțiune și realitate și să știu, cu latitudine și longitudine, ce s-a întîmplat undeva. Sau să adune la un loc locurile literare, barurile, cafenelele, librăriile cele mai faine, să combin călătoria cu literatura. Iar New York-ul e orașul perfect pentru o astfel de hartă, locul de desfășurare a atîtor povești, dar și locul unde găsești cele mai diverse librării, cafenele și unde se întîmplă mereu evenimente.
Îți amintești, la caruselul din Central Park, că aici Holden Caulfield o privea pe sora lui mai mică, Phoebe, bucurîndu-se de joacă, dar și că Salinger stătea undeva aproape, în Upper West, și nu poți trece pe lîngă Tiffany’s fără să te gîndești la Truman Capote. St Marks, locul unde a ajuns Patti Smith cînd a venit la New York, e la o stradă distanță de unde stau acum, și mă uit la magazinele colorate, gîndindu-mă cum era atunci. Cred că Tompkins Park nu s-a schimbat prea mult, deși Alphabet City s-a domesticit de atunci, dar parcul a rămas un loc plin de punkeri, hippioți, homeless, misfits. Plimbîndu-mă ieri pe acolo, mă gîndeam cum l-a întîlnit pe fascinantul Robert Mapplethorpe. Ca să nu mai zic de Chelsea Hotel, legendarul spațiu unde a stat toată „lumea bună“ a artei, dintre care scriitori ca Dylan Thomas, William Burroughs, Jack Kerouac (care a scris Pe drum aici), Bukowski sau Mark Twain. Momentan e în renovare, de-abia aștept să deschidă.
Despre orașul văzut de pe Queensboro Bridge, Fitzgerald spunea că îți dă senzația mereu că îl vezi pentru prima oară, o promisiune sălbatică a frumuseții și misterului întregii lumi. Cu toate construcțiile de pe insulă, priveliștea de acolo încă îți taie respirația.
Apartamentul lui Burroughs de pe 222 Bowery este semnalizat cu o plăcuță mică la intrare, dar, deși păstrat intact, nu se poate vedea (mai încerc!). Un pic mai încolo este White Horse Tavern, o cîrciumă întunecoasă unde Dylan Thomas bea mult și repetat, și unde veneau scriitori ca Hunter S. Thompson sau Norman Mailer. Obișnuiții locului sancționează cu un zîmbet sarcastic orice turist venit să bea o bere acolo, întrebîndu-l de poezie.
Casa lui Woody Allen din Upper East era întunecată cînd am trecut pe acolo (e adevărat, era ajunul Crăciunului, poate spunea glume cu miez la vreo petrecere), dar sînt multe povești cu el cînd se duce discret să-și facă cumpărăturile la Zabar’s. Dacă tot ajungeți acolo, fix în fața faimosului deli evreiesc e un simpatic anticar italian, mutat de zeci de ani în New York, prieten cu Philip Roth, care-i vinde cărțile cu autograf. Și care are multe, multe povești, omul e o istorie a literaturii din New York ambulantă, cunoscîndu-i pe toți cei mari și mai puțin mari.
„Am venit în New York să mă nasc din nou“, spunea Vonnegut, mereu mergînd cu o țigară în gură prin Upper East, unde stătea, pe strada 48, colț cu 2nd Avenue. O dată, povestește un vecin de-al lui în New York Times, a avut loc un incendiu la el acasă. Adormise cu țigara în mînă.
Iar cînd ajungi în Bushwick și Williamsburgh, cartiere hipsterești prin definiție acum în Brooklyn, nu poți uita că Henry Miller și-a petrecut o parte din viață aici și a vorbit apoi, nu întotdeauna frumos, despre ele. Și, cînd iei un taxi, te gîndești la pasiunea lui Anaïs Nin pentru taxiuri și la sentimentele ei contradictorii despre New York.
Apoi, sînt librăriile. De la cele mai mari lanțuri, ca Barnes&Noble, destul de impersonale, la Strand, una dintre „instituțiile“ New York-ului, din 1927 (despre care scrie și Patti Smith în Pe cînd eram doar niște puști) și care se laudă cu 18 mile (29 de kilometri) de cărți, la cele mai mici, cum e McNelly Jackson, o librărie independentă unde au loc multe evenimente faine sau Mast, o librărie mică și „puristă“, cu cea mai bună și riguroasă selecție de cărți pe care am văzut-o vreodată.
Lista de locuri ar putea continua la nesfîrșit, ar fi nevoie de o cameră specială în New York Public Library, o bibliotecă superbă, veche și elegantă, pentru a cuprinde măcar o parte dintre ele. New York-ul e la fel de vibrant și acum din punct de vedere literar, sînt evenimente la tot pasul (chiar și dating literar!), librării, cafenele sau cărți la tot felul de tîrguri de haine și lucruri cool. Iar să vezi pe cineva citind într-un bar, cafenea sau – acum, că a ieșit soarele – pe o terasă nu e deloc neobișnuit.
