„Cea mai frumoasă cursă“

Mani GUTĂU
Publicat în Dilema Veche nr. 412 din 5-11 ianuarie 2011
„Cea mai frumoasă cursă“  jpeg

La prima vedere, nu pare a fi o temă dificilă. 2000 de caractere, spune-ne ce mai face Urma. Nu pare, dar e. Este, de fapt, o dilemă nouă. Ca şi cum ţi-ar spune o fată frumoasă să o iubeşti în două minute. Ia-o în braţe, dacă poţi. Risipesc caractere preţioase menţionînd ce a făcut Urma, mă rezum la ce facem în prezent sau mă concentrez pe urmele viitoare E greu să iubesc Urma în 2000 de caractere. Gîndindu-mă atent, aş putea să dau cu zarul. Orice alegere aş face, ar fi iubirea potrivită. Urme trecute, prezente sau viitoare, sînt toate gînduri de bine. Să plecăm împreună de la premisa că piatra de temelie a unui demers construit fără compromisuri în România, şi nu numai, e încă asumarea unui prezent dificil, pentru a evita un trecut penibil şi a-ţi oferi şansa unui viitor decent. Cînd profesia te obligă la confesiuni publice, e indicat să priveşti în urmă cu plăcere, fără panică. Decît un slalom printre amintiri, pentru a alege atent între paşii buni şi clipele grele, cînd a trebuit să serveşti de "nevoie" din fructul tentant al compromisului, mai bine o cursă sănătoasă într-un prezent plin de obstacole. Vorba proverbului, o urmă sănătoasă într-un trecut sănătos!

La o scurtă consultaţie, e clar că urmele trecute au făcut sport de performanţă. Antrenate bine, corect, fără steroizi. Cu viziune proprie, fără Eurovision. O alimentaţie sănătoasă, fără E-uri. Dacă acest proiect şi-ar înceta subit activitatea odată cu publicarea acestui articol, există viaţă după tipar, cu siguranţă. Urmele de pînă acum rămîn urme de povestit, încercări corecte şi responsabile de a trata critica ca un privilegiu însoţit de obligaţii. Genul de cursă solitară în care încerci să-ţi baţi propriul timp, la urma urmei, e singura competiţie care contează cu adevărat. Să nu vorbim doar de trecut totuşi, nu sîntem posesori de mausoleu, şi una dintre condiţiile de bază în sportul de performanţă e să nu te culci pe laurii victoriei. Dacă viitorul ţi-e la fel de drag, trecutul glorios e pur şi simplu insuficient. Prezentul trece mult prea repede şi ar fi bine să ai un plan. Slavă Domnului, şi la disciplina asta Urma stă foarte bine! Dacă mă gîndesc atent la călătoriile care urmează, am senzaţia că am alergat în parc pînă acum. Lejer, de primăvară. Credeţi-mă pe cuvînt! Am o cursă întipărită în minte care l-ar face invidios şi pe Usain Bolt. Şi nu mă refer la un maraton exotic cu destinaţii gen Ateneu, Sala Palatului, Londra sau Paris. Cursele în cerc, repetate, mă ameţesc. Atletismul artistic de performanţă presupune să nu ajungi, nici măcar primul, în punctul de plecare. Te descalifici instant. Ţinînd cont de acest regulament creativ, să lăsăm albumele vechi, noi, viitoare să alerge singure. Cred că e mai util să le ascultăm decît să vorbim despre ele. Mai degrabă vă spun ceva ce veţi afla oricum mai tîrziu. Urma se pregăteşte de cea mai frumoasă cursă de pînă acum. Numai cînd mă gîndesc la ea şi deja îmi vine să mă pun în bloc-start şi s-o iau din loc. O cursă de poveste. Ar fi bine să mă credeţi pe cuvînt, la Urma avem o singură obligaţie de serviciu. Să lăsăm urme ce merită a fi povestite. Nouă, vouă, la o cafea bună în drum spre o urmă nouă.

Mani Gutău este solistul şi liderul trupei Urma. Duminică, 8 ianuarie, Urma va susţine un concert în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor festivalului de scurt-metraj Filmul de Piatra, desfăşurat în Piatra Neamţ. Mai multe la www.urma.ro.

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordează voci narative surprinzătoare, de la intelectuali și corporatiști la gospodine cu blog de gătit, de la soții ratate bovaric la scriitori călătorind bezmetici pe șosele între lansări de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la înaintașii lui (Chaplin, bunăoară) și a înțeles că hazul ar putea să ne ducă ceva mai aproape de adevărul negru, învăluindu-ne ca o protecție și-apoi abandonîndu-ne în ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradiție din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) plusează cu programe mai spectaculoase și expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre și imagini – interviu cu artistul vizual Ana TOMA
„Recitesc cartea de cîte ori e nevoie pînă se conturează o imagine mentală care să surprindă atmosfera volumului în ansamblu.”
956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
Românii, la fel de „atenţi” cu mediul ca francezii în urmă cu 30 de ani. Cum se comportă acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chiştoacele pe plajă, PET-urile în ape şi se comportau exact ca românii în anul 2022. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical în Franţa
image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.