„Merg pentru cădere din cere cu paraşuta“

Publicat în Dilema Veche nr. 577 din 5-11 martie 2015
„Merg pentru cădere din cere cu paraşuta“ jpeg

Am locuit aproape cinci ani lîngă o bază militară coreeană. La început, nici nu am ştiut. Se spunea vag printre colegii străinii care locuiau în acelaşi complex de apartamente, situat cumva la ţară şi izolat de aglomerarea urbană propriu-zisă a oraşului satelit seulez Yongin, cum că fusese construit mai ales pentru ofiţeri şi familiile lor. Într-o ţară precum Coreea de Sud, lucrul acesta nu mi s-a părut ieşit din comun, dar nici nu i-am ataşat o importanţă specială. 

În fiecare dimineaţă, soldaţii făceau ce face un soldat dimineaţa, cred – nu am făcut armata şi am fugit de ea cît am putut: mărşăluiau şi cîntau. Deşi nu puteai să vezi de la cine vin sunetele, se puteau auzi, însă, cu claritate. Limpede se vedea altceva, ori de cîte ori afară era senin. Un Zeppelin, sau chiar două, mari, aproape ireale, se ridicau alb-aurii, dimineţile. La 6,30 se cînta imnul coreean, după ce mai înainte o trompetă suna deşteptarea, iar începînd de pe la 8 începeau să se ridice. Şi din ele începeau să sară, unul cîte unul, soldaţii. Paraşutele lor, albe sau negre, arareori în culori, începeau să se desfacă asemenea unor picături din ce în ce mai mari, în timp ce mă aşezam pe parchet, în faţa peretelui de geam care dădea înspre munte şi bază, să-mi beau cafeaua de dimineaţă şi să mă bucur de verdele munţilor. În primele zile, simţeam prezenţa militară într-un fel prea de tot prezent, eram obişnuit ca muntele coreean să fie populat de altceva, de oameni care merg la sfîrşit de săptămînă cu familiile sau în cluburi montaniarde, muntele de plăcere şi meditaţie. Cu timpul, începusem să mă obişnuiesc cu ele, şi le priveam fără nici un fel de încărcătură militară, pur şi simplu ca pe un tablou, de la distanţă. Nici această imagine nu avea să rămînă doar o imagine.

Înainte să ajung în Coreea, primul lucru asupra căruia mi se atrăgea atenţia era situaţia de securitate instabilă a peninsulei. Nici eu nu eram de tot liniştit, dar cum voiam atît de tare în acel moment să părăsesc România, posibilitatea ameninţării locuirii într-o zonă cu un risc geopolitic ridicat era mult împinsă în spate. Prezenţa armatei americane şi, mai ales, ameninţarea constantă a Nordului păstrau însă o umbră militară inevitabilă. Şi totuşi… 

Împrejurările, viaţa şi ritmurile ei citadine coreene m-au făcut să am unele întîlniri cu cîţiva americani detaşaţi în Coreea. Nu i-aş numi soldaţi din prima. Se înrolaseră în armată, deşi nu o afirmau explicit întotdeauna, din cauze socio-economice. Pentru mulţi, armata era cea mai la îndemînă ocazie pentru a-şi continua studiile. Ştiau că au de mers oriunde îi va trimite comandamentul central, unii aveau deja duble stagii în Afganistan sau Irak, sau plecau din Coreea într-un post mai neproblematic, ca o gratificare, în Germania sau Italia. Cînd nu participau la exerciţii militare de amploare, ieşeau seara în cartierul Itaewon şi se comportau ca orice alt expat, în timpul liber, în Coreea. Singurul indiciu că erau soldaţi era dat de patrula militară americano-coreeană care făcea ronduri seară de seară prin pub-urile locale, interogînd vreo şăpcuţă hip-hop sau vreo frizură

Unii mai cauzau probleme, unele grave, dezavuate, la cel mai mic semn de dezordine, de o stîngă locală foarte vocală. 

Toţi băieţii coreeni fac armata doi ani. Dacă provin din familii monoparentale sau în alte situaţii speciale, sînt scutiţi de serviciul militar propriu-zis, fiindu-le atribuit un serviciu în folosul comunităţii, de obicei în spitale sau în folosul persoanelor nevoiaşe. În armată merg şi toate vedetele locale, indiferent de cît de mare le este succesul. Serviciul lor militar, în ţara

, e ca un serial pop. „Oare ce o fi mai făcînd Rain (Bi) azi? L-or fi tuns? Cum arată fără plete?“, se întrebau fanele în seriale de comentarii online. Am cunoscut o singură vedetă pop coreeană în serviciu militar, tenor, pe durata serviciului, în corul armatei. În conversaţia cu necoreenii prezenţi la eveniment, era foarte deschis, se plîngea că armata îi cam foloseşte imaginea şi că nu e plătit pe cît ar trebui, dar că, deh, înţelege.

Studenţii coreenii pot alege să meargă în armată oricînd în primii doi ani de facultate. Înainte de a pleca, băieţii organizează un fel de petrecere, „Ia-ţi, băiete, ziua bună“, cu colegii mai mari care au trecut prin asta. Şi au prin ce trece. În 2010, nord-coreenii au bombardat o insulă în sud, au scufundat o navă, deşi nu au recunoscut. Se strîng într-un loc, închiriază de obicei o cabană şi petrec de ducă. După ce se întorc din armată nu ai cum să nu remarci schimbarea. Din băieţii-

care erau înainte, se întorc toţi ceva mai gravi, dar cu o ambiţie şi mai mare de a-şi termina studiile cu bine sau de a cunoaşte lumea din afara Coreei. Merg în afară, călătoresc, îşi completează studiile prin burse sau plătindu-şi-le. Sînt foarte îngrijoraţi că au rămas în urmă faţă de colegii lor şi adeseori repetă unele cursuri din primii anii, deşi le absolviseră în prealabil cu note bune. În campus, după sistemul american ROTC, unii studenţi fac universitatea în armată şi devin ofiţeri, după un proces de selecţie destul de riguros. După terminarea stagiului propriu-zis, sînt obligaţi să participe la exerciţii periodice, pe care le tratează, cu cîteva seri înainte, printr-o doză masivă de voie-bună între foştii recruţi. 

La un moment dat, am primit un e-mail de la unul dintre studenţi. În e-mail spunea, printre saluturile politicoase, aşa: „În vinerea trecută, merg la SWTG, e lîngă casa dumneavoastră. Merg pentru cădere din cere (…?) cu paraşuta. Ştiţi, în fiecare merg la acolo, pot să văd casa dumneavoastră. (…) Scuzaţi-mă;;;; pot să amintesc bine limba română, dar scriu harnic“. 

Acest articol nu e, nici pe departe, o pledoarie pentru vreun soi de militarism. Nu mi-aş fi permis niciodată, însă, să-i întreb pe studenţii mei despre motivaţiile şi gîndurile lor legate de armată. În Coreea, pur şi simplu, aşa este. 

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.