Iranul şi oamenii lui frumoşi

Publicat în Dilema Veche nr. 514 din 19-23 decembrie 2013
Oraşul minciunilor sau despre tinerii Iranului jpeg

Where you from? întreabă bărbatul, cu un zîmbet larg pe faţă. Romania, răspund cu un zîmbet aproape la fel de larg, puţin neobişnuit pentru cineva iniţial reticent la atîta familiaritate. Welcome to Iran! Este al 26-lea Welcome to Iran! din ziua aceea şi nu e decît ora 14,12. Uneori, conversaţia se opreşte aici. Alteori însă, vrea să afle cum e la noi în ţară, cum a fost după ce l-am omorît pe Ceauşescu, ce a însemnat intrarea în UE, ce se mai aude de comisarul Moldovan sau dacă femeile românce fac plajă dezbrăcate. Ba chiar, cineva m-a întrebat ce filme a mai făcut Cristian Mungiu după ce-a cîştigat Cannes-ul. Prietenia şi curiozitatea cu care te tratează iranienii au darul să te intimideze la început.

Oamenii intră politicos în vorbă cu tine pe stradă, în parc, la bancă, în restaurant şi cam peste tot pe unde te prind. Iar dacă ai nevoie de ajutor, poţi fi sigur că îl vei primi, ba chiar mai mult decît ai sperat. Nu de puţine ori, mi s-a întîmplat să cer indicaţii pe stradă iar interlocutorul să vrea să vină cu noi, să se asigure că am găsit ce căutam, ba chiar să ne invite la un ceai.

Şi vorbesc despre orice. Nu le e teamă să se apuce să-ţi spună, în mijlocul străzii, că nu sînt de acord cu deciziile politice pe care le iau mai-marii lor, nici că vor să emigreze, îţi povestesc despre problemele de zi cu zi, despre job-uri, familie sau religie. Îţi spun cum fac schimburi de cărţi, muzică şi filme, pe ascuns, cum au concerte fără autorizaţie. Pentru că îşi trăiesc la maxim micile libertăţi, ţi se pare fascinant cîtă pasiune pun în ceea ce fac şi cît de importante devin pentru ei lucrurile cu care noi sîntem obişnuiţi sau pe care le trecem cu vederea pentru că nu avem timp.

Chiar ai ce vorbi cu oamenii de acolo! Nu mi s-a mai întîmplat în nici o ţară să discut cu oameni întîlniţi întîmplător despre literatură contemporană, filme sau să filozofăm ore întregi despre obligativitatea prin lege de a fi religios. „De ce trebuie să cred dacă nu cred?“ mă întreba Sam, un puşti simpatic care studia design-ul şi era pasionat de teatru, într-una dintre cafenelele mai hip ale Teheranului. N-am ştiut ce să-i răspund.

„Ce cauţi în Iran?“ întreabă mulţi. Sînt curioşi ce te face să vii în ţara lor şi cum o vezi cu un ochi din afară. Alături de Where are you from?, întrebarea asta am primit-o obsesiv. Ştiu şi ei foarte bine că Iranul e o ţară prost înţeleasă şi că nu stă prea bine la capitolul imagine şi, atunci, vor să afle cum ai trecut de prejudecăţi, de percepţia dată de media şi te-ai hotărît să te duci acolo. Nu sînt mulţi turişti; la un moment dat, ajunsesem să ne cunoaştem între noi. Cu Michael, un australian care călătorea cîteva luni pe an, ne-am întîlnit în patru oraşe diferite, fără să fi vorbit înainte. Iar Iranul nu e o ţară tocmai mică. Se bucură cînd le spui că, dacă ai trecut de bariera iniţială şi te apuci să citeşti, toate poveştile de călătorie de pe net sau din orice ghid despre Iran povestesc experienţe incredibile şi vorbesc de oamenii minunaţi de acolo. Ceea ce fac şi eu aici, de altfel. Să mai spun că primeşti cadouri pe stradă? La Persepolis, am primit o plasă de fructe; în Shiraz, un domn a vrut să îmi ia îngheţată (cea mai bună din toată ţara, se lăuda el) şi, pentru că era închis, a insistat să îmi dea bani să îmi iau neapărat a doua zi, să fie de la el. Nu cred că am plătit un bilet de autobuz vreodată, de fiecare dată cînd întrebam unde e casa de bilete, săreau cîţiva să ne dea. Şi chiar nu-i poţi refuza, sînt oameni pentru care a dărui e o bucurie imensă.

Ce cauţi în Iran? Deja întrebarea sună ca o bandă pusă pe repeat. Prieteni, părinţi, rude, cunoscuţi – era reacţia deja clasică atunci cînd venea vorba despre încotro urma să călătoresc. Bombe, terorişti, arme nucleare, persecuţii, pericole la tot pasul – Iranul oglindit în media şi reinterpretat de la distanţă nu e o imagine promiţătoare şi nici o ţară unde vrei să-ţi faci vacanţa. Dar după ce ai fost o singură dată acolo, visezi la momentul cînd te vei întoarce.

Dar să revenim la prejudecăţile din rucsac. Femeile. Şi le imaginezi asexuate, acoperindu-şi furibund fiecare colţ de piele, needucate, trăind sub dominaţia şi tirania bărbaţilor, mereu sub ameninţarea unei execuţii cu pietre. Pe stradă, în nordul Teheranului, mă simt ca un pom de Crăciun într-o ţară musulmană. Sînt îmbrăcată în haine colorate, hippie, lălîi. „Eşti din India?“ mă întreabă o fată. Nu prea. Fetele de aici sînt aranjate, cu haine scumpe, de o eleganţă sobră, accesorizate şi cu operaţii estetice. Sînt extrem de frumoase, în Teheran vezi domnişoare şi doamne îngrijite şi îmbrăcate mai ceva ca în capitalele modei din Europa, machiate, coafate impecabil, cu care poţi purta o conversaţie care pleacă de la arta contemporană, trece prin feminism, atinge probleme sentimentale şi ajunge la ultimele colecţii ale designerilor francezi. Pe de altă parte, da, vezi femei acoperite complet de veşmîntul negru, retrase şi aparent tradiţionaliste. E un loc al contrastelor puternice, poate mai mult ca altele. Dar toată lumea zîmbeşte. Iranul are o umanitate pe care în multe alte locuri, mai „civilizate“ şi mai „libere“, n-am simţit-o atît de vie. 

957 16 sus Pdac Romila jpg
Oameni și poze
Autoarea abordează voci narative surprinzătoare, de la intelectuali și corporatiști la gospodine cu blog de gătit, de la soții ratate bovaric la scriitori călătorind bezmetici pe șosele între lansări de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la înaintașii lui (Chaplin, bunăoară) și a înțeles că hazul ar putea să ne ducă ceva mai aproape de adevărul negru, învăluindu-ne ca o protecție și-apoi abandonîndu-ne în ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradiție din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) plusează cu programe mai spectaculoase și expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre și imagini – interviu cu artistul vizual Ana TOMA
„Recitesc cartea de cîte ori e nevoie pînă se conturează o imagine mentală care să surprindă atmosfera volumului în ansamblu.”
956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.