„Gărîna e o carte deschisă“ – interviu cu Marius GIURA

Publicat în Dilema Veche nr. 541 din 26 iunie - 2 iulie 2014
Gărîna la majorat png

Festivalul Internaţional de Jazz de la Gărîna, ajuns la ediţia cu numărul 18, se va desfăşura anul acesta în perioada 10-13 iulie. Marius Giura este directorul festivalului. Programul şi mai multe informaţii despre artiştii invitaţi găsiţi la www.garana-jazz.ro.

După 18 ediţii, un DVD şi o carte cu istoria lui, e mai uşor de organizat festivalul?

Nu! Nici mai uşor, nici mai greu. Experienţa acumulată, relaţiile bine sedimentate cu partenerii colaboratori sînt elemente care, în acest moment, fac ca organizarea să fie mai uşoară. Asigurarea fondurilor necesare acestui eveniment e însă foarte dificilă, de la an la an fiind tot mai greu. Gărîna are un standard, pe care doreşte să-l menţină şi chiar să-l depăşească. Dacă am aduce mai puţini muzicieni sau mai puţine vedete, lucrurile ar fi mai simple, dar am nemulţumi publicul. Mai mult, aş fi nemulţumit de mine, deci voi face în continuare ceea ce fac de vreo 15 ani: voi invita artişti mari şi mulţi cu zece luni înainte de a şti ce sprijin financiar am. Dacă aş proceda invers, cu siguranţă anvergura evenimentului nu ar fi aceeaşi.

Cum a fluctuat sprijinul instituţional acordat festivalului în aceşti ultimi ani de (aşa-zisă) criză?

Sprijinul de care vorbiţi a fost într-adevăr fluctuant. Anul trecut, „coşmarul“ Andrei Marga a întrerupt o colaborare lungă şi statornică. Anul acesta se pare că norii negri vin dinspre ministerul de resort, după vreo zece ani de sprijin neîntrerupt. Dacă mai iau în calcul şi efectele crizei din oraşul meu, pot spune că, de la o ediţie la alta, nu te poţi baza pe nici un partener tradiţional. Mai mult, dacă pierzi o susţinere pe care te bazezi, şi acest lucru se întîmplă cu trei săptămîni înainte de eveniment, chiar poţi spune că nu (prea) există sprijin instituţional. Criză economică se manifestă în cazul unor sponsori, în celelalte cazuri e vorba de altceva. Cred că e vorba de o anumită necunoaştere, de lipsă de interes pentru acest gen. Dar aş putea umple două numere de revistă vorbind despre acest subiect.

Ce s-a păstrat şi ce s-a schimbat în mod fundamental de-a lungul anilor, în conceptul acestui festival?

Nu s-au schimbat multe. Începînd cu ediţia a 8-a, festivalul s-a mutat din curtea hanului din sat în Poiana Lupului. A fost o schimbare necesară, dar butucii şi gulaşul s-au păstrat. Apoi, numărul zilelor de festival a crescut de la trei la patru, la fel numărul de concerte a crescut de la trei la patru în fiecare zi.

Festivalul a crescut însă valoric de la an la an, rămînînd fidel jazzului contemporan, preponderent european. Desigur, an de an se regăsesc pe line-up muzicieni din nordul Europei. E o alegere care-mi aparţine, dar care a fost şi este pe gustul miilor de spectatori care vin an de an la Gărîna. Deci nu se poate vorbi de schimbări spectaculoase, pînă şi prezentatorul e mereu acelaşi: Florian „Moşu“ Lungu.

Ştiu că opţiunile invitaţilor vă aparţin, dar în ce măsură ţineţi cont şi de preferinţele publicului?

Gărîna e o carte deschisă, sînt o mulţime de grupuri pe Facebook în care publicul îşi exprimă dorinţele, preferinţele şi sugestiile. În cele din urmă, ce apare într-un an pe scenă e un mix între ce vreau eu, ce vor cei din public şi ce e disponibil pe piaţă.

Avem în acest moment mai multe festivaluri de jazz, mai mari sau mai mici, indoor şi outdoor; există vreo conexiune între ele, vreun sprijin reciproc, sau fiecare e pe cont propriu şi îşi vede de felia lui?

Conexiuni şi afinităţi există între unele festivaluri, există şi sprijin între cîteva. O realizare importantă este reţeaua de festivaluri creată în jurul Festivalului de la Sibiu, artiştii prezenţi aici putînd fi văzuţi şi la Alba Iulia, Braşov, Ploieşti. Selecţia artiştilor ţine peste tot de opţiunea organizatorilor. Colaborările (unele foarte bune) se manifestă prin consultări, sfaturi, schimb de informaţii. Există şi situaţii în care anumiţi organizatori nu comunică şi nu colaborează cu nimeni.

Cum mai stă jazzul românesc; există ceea ce se cheamă o scenă a jazzului românesc?

Întrebarea vine într-un moment în care două tabere au opinii total diferite vizavi de acest subiect.

Eu cred că traversăm o perioadă de schimbări semnificative, multe pozitive, în care o nouă generaţie de muzicieni se manifestă cu pasiune. Avem muzicieni cu premii internaţionale importante: Luiza Zan, Sorin Zlat, Vernescu, Elena Mîndru; alţii vor lua în curînd alte premii: Teodor Pop, Iordache, Sebastian Spanache şi grupurile lor. Lucian Ban realizează o premieră prin apariţia unui disc la ECM. Muzicienii consacraţi – Mircea Tiberian, Teodora Enache, Liviu Butoi, Pedro Negrescu –, alături de cei plecaţi în alte zări sînt extrem de prolifici şi prezenţi pe scenele noastre. Marea problemă este însă faptul că nu reuşesc să se facă cunoscuţi în alte ţări. Numeri pe degete prezenţele româneşti la festivalurile din Europa. Bulgarii, ungurii, polonezii, cehii, sîrbii, chiar şi ruşii au apariţii la marile case de discuri ECM, ACT etc. Noi nu reuşim.

Cred că lipsa managementului, a impresarilor profesionişti e una din cauze. Investiţia în promovare, răbdarea în aşteptarea succesului sînt mai mult decît necesare în evoluţia unui artist talentat. Dar cel mai important element al situaţiei în care se găseşte jazzul românesc este lipsa totală de sprijin din partea celor care ar trebui să realizeze că prezenţa artiştilor români pe scenele lumii e o imagine foarte bună pentru ţară, pentru cultură română.

Şi pentru că se vorbeşte de criză, cred că e vorba de o criză de competenţe şi de una morală în felul în care e gestionată acum cultura şi implicit şi jazzul românesc.

O să plouă anul acesta?

În urmă cu cîţiva ani, am realizat o emisiune TV în care invitat a fost Johnny Răducanu. La întrebarea unei colege despre cele trăite de Johnny la Gărîna, după cîteva secunde de gîndire, a venit răspunsul: „Gărîna-i o gărînă.“

Toate site-urile meteo anunţă secetă şi călduri toride. Nu luaţi haine prea groase, să rămînă loc de pelerină şi umbrelă. N-o să le folosiţi!

interviu realizat de Marius CHIVU  

news Cimpeanu Cruciada împotriva lui Stefan cel Mare Cismigiu jpg
Dezbatere – Cruciadă împotriva lui Ștefan cel Mare: Codrii Cosminului 1497 de Liviu Cîmpeanu
Joi, 9 februarie, de la ora 19.00, Editura Humanitas vă invită la Librăria Humanitas de la Cișmigiu la o dezbatere cu istoricii Liviu Cîmpeanu
Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.