Valorile familiei

Publicat în Dilema Veche nr. 364 din 3 - 9 februarie 2011
Valorile familiei jpeg

ÔÇó Copiii s├«nt bine-mersi / The Kids Are All Right (SUA, 2010), de Lisa Cholodenko.

├Än The Kids Are All Right, o seriocomedie de┼čteapt─â despre valorile familiste, familia ├«n cauz─â nu e compus─â din tat─â, mam─â ┼či copii, ci din mam─â, mam─â ┼či copii ÔÇô doi adolescen┼úi, b─âiat ┼či fat─â, n─âscu┼úi unul din mama nr. 1 (Annette Bening) ┼či cel─âlalt din mama nr. 2 (Julianne Moore), cu contribu┼úia anonim─â a unui donator de sperm─â. Una dintre subtilit─â┼úile filmului este c─â aceast─â familie, la prima vedere at├«t de pu┼úin tradi┼úional─â, e, ├«n unele privin┼úe, ┼čocant de tradi┼úional─â. ├Än casa acestei familii, rolurile de ÔÇ×b─ârbatÔÇť ┼či de ÔÇ×femeieÔÇť s├«nt la fel de clar ┼či de rigid definite ca ├«n casa celui mai neemancipat cuplu heterosexual. ÔÇ×B─ârbatulÔÇť e personajul lui Bening, printre func┼úiile c─âruia se num─âr─â pusul p├«inii pe mas─â (e medic), vocea groas─â, fermitatea, ├«njuratul ┼či consumarea ocazionalului p─âh─ârel ├«n plus. Iar ÔÇ×femeiaÔÇť e personajul lui Moore, printre func┼úiile c─âruia se num─âr─â pasivitatea, ne├«ncrederea ├«n sine (nu merge la serviciu) ┼či nemul┼úumirea difuz─â.

Tocmai reparti┼úia asta burghez─â a func┼úiilor e cea care, la fel ca ├«ntr-o fars─â clasic─â, favorizeaz─â intruziunea unui personaj perturbator: tat─âl biologic al copiilor, pe care ace┼čtia ├«l caut─â ┼či ├«l g─âsesc. Prin intermediul acestui personaj (Mark Ruffalo), regizoarea ┼či coscenarista Lisa Cholodenko dramatizeaz─â un fel de miniatur─â a marilor dezbateri (americane) curente pe tema dreptului homosexualilor de a cre┼čte copii. Mai exact, acest personaj ├«i permite s─â introduc─â dou─â dintre argumentele opozi┼úiei. Unu: oare un copil nu are nevoie ┼či de p─ârintele de cel─âlalt sex ÔÇô masculin ├«n cazul de fa┼ú─â? (├Äntr-adev─âr, unul dintre copii ÔÇô b─âiatul ÔÇô pare s─â aprecieze ┼čansa de a juca baschet ┼či de a discuta despre via┼ú─â cu tat─âl s─âu, iar atunci c├«nd acesta ├«l avertizeaz─â ├«n privin┼úa unui prieten nepotrivit, cuv├«ntul lui pare s─â aib─â mai mult efect dec├«t au avut avertismentele identice ale mamelor.) ┼×i doi: oare natura nu vrea ca b─ârbatul ┼či femeia s─â fie ├«mpreun─â? (┼×i, ├«ntr-adev─âr, la scurt timp dup─â ce face cuno┼čtin┼ú─â cu donatorul de sperm─â, m─âmica nr. 2 ÔÇô aia mai fragil─â ÔÇô ├«ncepe s─â se tulbure la vederea unora dintre expresiile copiilor ei, pe chipul lui.) Dar, p├«n─â la urm─â, aceste argumente s├«nt respinse: apari┼úia b─ârbatului nu aduce mai nimic bun; departe de a duce la reinstaurarea unei a┼ča-zise ÔÇ×normalit─â┼úiÔÇť, ea duce la anarhie. ┼×i familia construit─â de cele dou─â mame se dovede┼čte capabil─â s─â se salveze de la anarhie, expulz├«nd intrusul ┼či reg├«ndind reparti┼úia rolurilor din cas─â pe linii mai pu┼úin rigide. Cu alte cuvinte, filmul e totodat─â conservator (familia trebuie salvat─â, anarhia trebuie respins─â) ┼či ├«ndr─âzne┼ú (conceptul de familie pentru care pledeaz─â include f─âr─â probleme cuplul homo, iar anarhia e asociat─â, prin personajul tat─âlui, cu ceea ce este natural ┼či hetero). E exact genul de film american ÔÇ×independentÔÇť care devine popular ┼či prime┼čte nominaliz─âri la Oscar: are o moral─â oarecum ├«ndr─âznea┼ú─â, servit─â de o construc┼úie retoric─â finu┼ú─â ┼či vivace, dar ├«ndr─âzneala lui se opre┼čte departe de orice idee radical-transgresiv─â (atac─â mitul c─â familia de tip clasic ar fi unicul depozitar de n─âdejde al a┼ča-numitelor valori familiste, dar nici prin g├«nd nu-i trece s─â chestioneze fundamental valorile ├«nsele), iar din punct de vedere stilistic e, la fel ca majoritatea filmelor hollywoodiene, lipsit de orice semn─âtur─â personal─â.   

Bening e nominalizat─â la Oscar ┼či, ├«ntr-adev─âr, scenariul i-a oferit destule elemente ca s─â construiasc─â un rol spectaculos: vocea groas─â, autoritatea, p─âh─ârelul ├«n plus, c├«ntatul a cappella (dup─â p─âh─ârelul ├«n plus), lungul gros-plan din momentul ├«n care ├«ncepe s─â cread─â c─â a fost tr─âdat─â. Dar at├«t rolul ei, c├«t ┼či cel al lui Moore se reduc la un num─âr de tr─âs─âturi alese cu grij─â, astfel ├«nc├«t s─â ├«ndeplineasc─â func┼úii dramaturgice ┼či tematice precise. P├«n─â ┼či jocul lor sexual favorit e unul ales anume de autoarea filmului, astfel ├«nc├«t s─â prefigureze conflictele de mai t├«rziu. Ar fi fost bine dac─â, pe l├«ng─â tr─âs─âturile astea care, cum se spune, joac─â ÔÇ×la greuÔÇť ├«n organizarea dramaturgic─â ┼či retoric─â a filmului, li s-ar fi dat ┼či ni┼čte tr─âs─âturi care s─â nu joace alt rol dec├«t acela, modest, de a ne mai spune, ├«n mod gratuit, c├«te ceva despre ele. C├«t despre fostul donator de sperm─â, acesta e acum proprietarul unui restaurant ┼či al unei ferme organice ÔÇô Cholodenko ├«l leag─â zdrav─ân de ideea de natur─â. ├Än compania lui, una dintre mame se treze┼čte folosind cuv├«ntul ÔÇ×fecunditateÔÇť, la care el o tachineaz─â bl├«nd pentru pre┼úiozitatea ei.

(Personajele tr─âiesc ├«n California ┼či vorbesc ÔÇ×californezaÔÇť modern─â ÔÇô o limb─â plin─â de cli┼čee din vocabularul psihoterapiei ┼či al ghidurilor de ├«mplinire personal─â.) E un tip ultrarelaxat, care nu pare s─â-┼či fi f─âcut ├«n via┼úa lui vreo grij─â, ┼či atitudinea asta, de om care nu simte serios nevoia de a prinde r─âd─âcini (genul de atitudine care ├«n filmele de pe vremea lui Easy Rider semnala ├«n mod infailibil un personaj pozitiv), e cea care face din el nu un personaj negativ (Cholodenko e mai istea┼ú─â de-at├«t), dar, ├«n orice caz, un pericol la adresa familiei.

Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?