Tudor Caranfil

Publicat în Dilema Veche nr. 513 din 12-18 decembrie 2013
Tudor Caranfil jpeg

● Tudor Caranfil, Dicţionar subiectiv al realizatorilor filmului românesc, Polirom, 2013. 

La 82 de ani, infatigabilul Tudor Caranfil propune un Dicţionar subiectiv al realizatorilor filmului românesc, unde prin „realizatori“ se înţelege exclusiv „regizori“, prin „film“ se înţelege exclusiv „lungmetraj de ficţiune“, iar prin „românesc“ se înţelege inclusiv „plasat în România“, „filmat în România“ sau „avînd personaje de naţionalitate română“. Recompuse cam din aceleaşi fişe de cinelectură pe care Caranfil le-a ordonat deja sub forma unui Dicţionar de filme româneşti, parcursurile celor mai mulţi regizori – de fapt, aproape ale tuturor, chiar şi ale celor cîţiva care ies relativ bine – prezintă un raport suişuri/coborîşuri net în favoarea coborîşurilor. Două lucruri nu i se pot nega lui Caranfil: faptul că a cheltuit o groază de timp, la viaţa lui, pe filme româneşti (Dicţionarul omite puţine titluri – de pildă, Azucena al lui Mircea Mureşan), şi faptul că, după o viaţă de invitaţii la proiecţii de gală şi conferinţe de presă, scrie despre toţi aceşti regizori (minus Nae Caranfil, pe care i l-a lăsat colegului Mihai Fulger) ca un om liber – fără obligaţii, fără relaţii personale de menţinut, fără vreo preocupare detectabilă de a-şi lăsa loc de „bună ziua“ cu unul-altul (d-apoi de a le mai intra şi în graţii). Nu mai puţin bine garnisită cu fişe de vizionări din cinematograful internaţional, memoria autorului e promptă în a-i furniza presupusul „original“ al cutărui sau cutărui procedeu stilistic, imitat de cutare sau cutare regizor român în cutare sau cutare film; ceea ce-i permite să scoată în evidenţă calitatea de second rank (şi, în cele mai multe cazuri, chiar de second hand) a întregului modernism cinematografic românesc din anii ’60-’70 – nici măcar Pintilie (ca să nu mai vorbim de un Radu Gabrea – care în Dincolo de nisipuri construieşte „din amintiri de cinematecă“ – sau de „epigonul prin vocaţie“ Dan Piţa) n-a îmbogăţit cu nici o noutate radicală repertoriul de forme al modernismului european.

Febrilitatea bine dispusă cu care împarte lovituri în dreapta şi în stînga conferă Dicţionarului o anumită entertainment value. Ce-l limitează e faptul că, pe lîngă opinii, nu trafichează şi destule idei de suficientă anvergură încît să facă diferenţa între critică şi opiniomanie jovial-capricioasă, între reflecţie şi chibiţare mitraliantă. Însemnările despre un film sau altul eşuează, mult prea adesea, în carambolaje de epitete: peste „banală, prolixă şi incoerentă“ vin imediat „slab, haotic şi greoi“ (p. 155). Acelaşi film e „o parabolă neconvingătoare“ şi – cu cinci rînduri mai jos – iarăşi „o parabolă neconvingătoare“ (p. 9). Din motive pe care Caranfil le lasă complet nearticulate, reprezentarea anumitor evenimente într-un timp care tinde spre cel „real“ îi apare ca un defect în Secvenţe al lui Tatos, dar nu şi în Poliţist, adjectiv al lui Porumboiu. E adevărat că şi eseul sută la sută pozitiv pe care Caranfil i-l dedică acestuia din urmă contrazice o remarcă făcută mai devreme, în eseul despre Cobileanski, despre cum nici unuia dintre cei doi regizori nu i-au făcut bine ambiţiile de a da mai mult decît „irezistibile snoave moldoveneşti“. Vestea că „dialogul rostit alb, neutru“ sau distanţat – şi aflat la modă în cinematograful european modernist al anilor ’60 – ar „insinua dezangajare politică“ l-ar fi contrariat pe Brecht, ca originator al modei respective. Într-un enunţ ca „Love Building vădeşte structuri postmoderne“, utilizarea ultimului cuvînt e, în cel mai bun caz, una foarte laxă, cum e şi invocarea „feminismului“ din filmul Maria al lui Netzer (p. 45). Bogdan George Apetri e complimentat pentru că eroii săi din filmul Periferic „iau viaţa în serios“ – ceea ce, indiferent ce anume o fi vrînd să însemne, sună ca un criteriu îndeplinit şi în multe alte filme. În schimb, lipsa de „maturitate emoţională“ a personajelor filmului Toată lumea din familia noastră e prezentată abuziv ca o lipsă estetică a filmului însuşi, iar abuzul e dublu, căci Caranfil atribuie această acuzaţie cronicarului de la Variety, care n-a scris nimic de felul ăsta. Nu e singura informaţie falsă pe care o trafichează: contrar Dicţionarului, „etapa de cristalizare a dramaturgiei“ filmului Principii de viaţă (scenariul: Răzvan Rădulescu şi Alexandru Baciu; regia: Constantin Popescu Jr.) nu „a fost sincronă cu cea de filmare“, după cum nici ATF-ul (sau UNATC-ul) nu a fost facultatea urmată de Adrian Sitaru. Şi, dacă trierea amestecului de informaţii era, într-adevăr, un job editorial dificil, parcă era, totuşi, posibilă o mai bună pieptănare a prozei lui Caranfil, aparent scrisă pe nerăsuflate: diagnostice şi caracterizări concis-memorabile („grandomania diletantis“, „trubadur al promiscuităţii“) sau plasticităţi (în mod mai mult sau mai puţin fericit) ambiţioase (dialogul cutărui film e „împestriţat cu piercingurile unui limbaj slinos“) trebuie să lupte ca să poată respira printre clişee („de excepţie“, „sîmbure de nebunie“), dezacorduri subiect-predicat („sălăşluieşte, în adîncul artistului, atîta venin şi încrîncenare…“), sprinteneli vieux jeu (puncte de suspensie care anunţă că urmează o poantă, exclamaţii peste exclamaţii) şi bombăneli de tataie (una dintre problemele lui cu filmul Rocker e însăşi „muzica“ – ghilimelele lui T.C. – rock). 

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

Popescu
Gică Popescu, revoltat de ce pățesc românii din cauza străinilor: „Băi, oameni buni, nu se poate așa!“
Decăderea fotbalului românesc continuă să-l șocheze pe fostul căpitan al tricolorilor.
Vladimir Putin alături de cei 4 lideri ai teritoriilor ucrainene anexate FOTO EPA-EFE
Putin, pirat geopolitic. Scenariul periculos care poate fi replicat la nivel mondial
Noua confiscare de teritorii ale Ucrainei de către Rusia, un act de piraterie geopolitică care poate fi replicat de alte regimuri autoritare, potrivit CNN
Alina Parnescu face carieră în muzica populară FOTO Arhivă personală A.P.
Studenta romă de la Conservator îndrăgostită de folclor: „Drept să vă spun, acasă n-am ascultat Bach!“
Studentă la Conservatorul din București, în anul III, o tânără de etnie romă vrea să ducă mai departe folclorul românesc. Alina Parnescu s-a născut la Rovinari și recunoaște că acasă nu a ascultat Bach.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.