Tragedia antică, adaptată la capitalism

Publicat în Dilema Veche nr. 405 din 17-23 noiembrie 2011
Tragedia antică, adaptată la capitalism jpeg

● Panică pe Wall Street / Margin Call (SUA, 2011), de J.C. Chandor. 

Scris şi regizat de un debutant numit J.C. Chandor, cu cheltuieli foarte mici pentru un film american mainstream (circa trei milioane de dolari), Panică pe Wall Street e o tentativă stimabilă de a dramatiza – pe înţelesul unui public cît mai larg, dar fără recurs la convenţiile genurilor cinematografice gustate în Multiplexuri – mecanismele care au generat actuala criză economică. Acţiunea – care acoperă două zile şi mai ales noaptea dintre ele – se desfăşoară chiar în momentul de dinaintea căderii. Cea mai mare parte din ea se desfăşoară în sediul unei bănci (fictive) de investiţii, ale cărei sofisticate „instrumente financiare“ numite MBS-uri (mortgage-based securities) – castele construite, ca din cărţi de joc, cu credite susţinute de ipoteci subprime (cu grad înalt de risc) – sînt brusc mirosite (de un analist începător) ca fiind pe punctul de a se transforma în pierderi mai mari decît valoarea companiei. Analistul (Zachary Quinto) îşi cheamă şeful (Paul Bettany), care îşi cheamă şeful (Kevin Spacey), şi cu toţii intră de urgenţă într-o şedinţă cu the next level (Demi Moore şi Simon Baker), unde se decide chemarea în toiul nopţii a şefului şefilor (Jeremy Irons). Din şedinţă în şedinţă se face dimineaţă, deşi, pentru aceste personaje, dilema – ori declară faliment, ori vînd tot ce au înainte ca restul lumii să se prindă că tot ce au e egal cu zero – nu e cine ştie ce dilemă. „Nu păreau să existe prea multe opţiuni“ – comentează la un moment dat un personaj. „Niciodată nu există“ – răspunde altul: legea junglei (omoară sau mori) e ridicată de cei ce-o slujesc la rangul fatumului implacabil al grecilor antici. Personajului lui Spacey îi revine sarcina împuţită de a-şi motiva angajaţii să vîndă bine, zi de vară pînă-n seară, pînă rămîn fără marfă sau fără cumpărători („Vindeţi-i şi propriei mame, dacă e dispusă să cumpere!“), explicîndu-le totodată că, vînzînd cu succes, ei îşi omoară locurile de muncă odată cu piaţa. După care personajul e liber să plece de la birou ca să-şi îngroape cîinele omorît de cancer, loviturile lui de lopată continuînd să răsune simbolic peste genericul de final. După cum indică foarte clar acest simbolism, filmul lui Chandor se revendică de la o anumită tradiţie din teatrul american, la originea căreia se află Arthur Miller. Un model mai recent trebuie să fi fost piesa lui David Mamet, Glengarry Glen Ross. Deşi Chandor îşi scoate periodic personajele din clădire, adevărul e că şi-ar putea transfera creaţia de pe ecran pe scenă fără a trebui s-o regîndească serios, deoarece aproape tot ce construieşte aici, construieşte prin dialog şi prin actorie; montajul nu face decît să ţină pasul cu acestea, iar mizanscena e incapabilă să conlucreze cu ochiul aparatului de filmare la un nivel mult mai rafinat decît acela al simplei scoateri în faţă a vorbitorului care merită momentan atenţia. Pentru începătorul Chandor, cinema-ul pare să însemne nu atît un instrumentar anume, cît un mediu mai degrabă neutru în sine, prin care actorii şi textul lui pot ajunge la mai mulţi oameni.

Ca şi la Mamet, unele dintre bucăţile mai mari de text pot fi considerate arii: şeful direct al analistului are una care s-ar putea intitula „Fuck the normal people“ (cu incapacitatea lor de a se abţine de la case pe care nu şi le pot permite), iar şeful şefilor are una care s-ar putea intitula „We shall survive“ (atîta timp cît vor rămîne în uz acele „hîrtii cu mutre pe ele“, inventate pentru ca lumea să nu se încaiere pentru mîncare). Chandor e totuşi mult mai stîngaci ca Mamet atît din punct de vedere pur lingvistic, cît şi din punct de vedere tactic. Fiecare personaj e instrumentat în scopul bifării uneia sau mai multor perversiuni distincte ale culturii corporatiste – personajul lui Bettany punctează, în succesiune rapidă, atît la rubrica e-stricat-cheltuieşte-sute-de-mii-pe-an-cu-prostituate, cît şi la rubrica e-sărit-uneori-îi-vine-din-senin-să-se-arunce-de-pe-clădire. Ideea scenaristică de a-i face pe şefi analfabeţi în materie de jargon financiar, astfel încît analistul să fie obligat să (ne) ofere explicaţiile necesare în cuvinte simple, funcţionează satiric, dar atunci cînd un bancher îi explică altuia consecinţele otrăvirii pieţei, iar cel de-al doilea îi răspunde că înţelege, iar primul insistă să-l întrebe dacă într-adevăr înţelege, răspunsul cinstit ar fi: „Eu am înţeles de la început, dar trebuie să înţeleagă şi masele“. Cu toate astea, Chandor e mult mai subtil decît (de pildă) un Oliver Stone. În filmul lui nu există nici eroism (ci doar personaje care au ceva mai multă conştiinţă decît alte personaje), nici luciferism histrionic à la Gordon Gekko. De asemenea, el are meritul de a acorda o atenţie riguroasă sistemului de semnale verbale şi nonverbale prin care membrii acestui trib îşi codifică raporturile ierarhice şi actele brutale de tipul expulzării ori sacrificării unuia de-al lor. Lumea lor e una atît de autoconţinută încît simpla prezenţă (mută) a unei femei de serviciu din clădire între doi membri ai tribului, pe durata unei călătorii cu liftul, e un şoc vizual.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.