Străini în paradis

Publicat în Dilema Veche nr. 534 din 8-14 mai 2014
Străini în paradis jpeg

ÔŚĆ LÔÇÖinconnu du lac (Fran┼úa, 2013), de Alain Guiraudie. 

C├«nd declara c─â nu suport─â s─â priveasc─â ÔÇ×nici m─âcar o secund─â ├«ntreag─â o imagine de amor ├«ntre b─ârba┼úiÔÇť, cinefilul cu preten┼úii de specialist Cristian Tudor Popescu nu p─ârea s─â se fi ├«ntrebat ce s-ar alege de preten┼úiile sale ├«ntr-o situa┼úie ├«n care hipersensibilitatea sa la imagini cu un atare con┼úinut reprezenta┼úional l-ar ├«mpiedica s─â observe c─â organizarea imaginilor respective (adic─â exact lucrul la care se presupune c─â e atent un specialist) este cinema de cea mai bun─â calitate. E cazul celui de-al patrulea lungmetraj al regizorului francez Alain Guiraudie, LÔÇÖinconnu du lac (distins anul trecut la Cannes cu premiul pentru regie al sec┼úiunii ÔÇ×Un certain regardÔÇť ┼či neprezentat public la noi dec├«t ├«n cadrul Festivalului ÔÇ×Les films de Cannes ├á BucarestÔÇť). ├Äntreaga ac┼úiune se desf─â┼čoar─â pe durata a zece zile consecutive, ├«n ├«mprejurimile unui lac din Fran┼úa rural─â ÔÇô loc de ag─â┼úat (┼či de consumat aga┼úamentele) pentru b─ârba┼úi gay. Starea vremii e una de pastoral─â erotic─â renoirian─â sau rohmerian─â, de┼či LÔÇÖinconnu du lac e, ├«ntr-o m─âsur─â mult mai mare, un film hitchcockian sau chabrolian. ├Änc─â de dinainte ca tranchilitatea acestui col┼ú de paradis s─â fie tulburat─â de o crim─â, regizorul o tensioneaz─â. Obi┼čnui┼úii locului s├«nt ┼či nu s├«nt o comunitate ÔÇô majoritatea r─âm├«n str─âini unii de al┼úii. Substituindu-se insistent privirii protagonistului ÔÇô care sf├«r┼če┼čte prin a surprinde crima respectiv─â ÔÇô, camera de filmare tot baleiaz─â plaja ┼či tot scaneaz─â cr├«ngul din preajm─â, tot ├«nt├«lnind, cel mai adesea ├«n t─âcere, priviri la fel de insistent-m─âsur─âtoare. Muzica e complet absent─â de pe banda sonor─â, dar aceasta din urm─â nu e mai pu┼úin compus─â ÔÇô din clipocit de ap─â, fream─ât de frunze ┼či zumzet de insecte, a c─âror perceptibilitate e sporit─â de durata lungu┼ú─â a cadrelor. Sum─â de autoconstr├«ngeri formale riguroase, regia se bazeaz─â pe repetarea acelora┼či discrete ┼či pu┼úine efecte dramatice ÔÇô de pild─â, intrarea nea┼čteptat─â ├«n cadru a unui personaj care nu-┼či f─âcuse sim┼úit─â apropierea prin nimic sau, din contr─â, trecerea de la un cadru relativ str├«ns pe protagonist, la unul filmat de la distan┼ú─â, care-l face s─â par─â singur ┼či vulnerabil. O alt─â ac┼úiune repetat─â ÔÇô parcarea unei ma┼čini, filmat─â mereu din acela┼či unghi ┼či anun┼ú├«nd c─â s-a trecut ├«ntr-o nou─â zi ÔÇô produce nu at├«t suspans, c├«t pattern; coroborat─â cu timpii destul de lungi ai cadrelor, confer─â filmului materialitate, ÔÇ×obiectualitateÔÇť, ├«n felul revendicat vizionar de neorealismul italian, prin vocea scenaristului Cesare Zavattini (care, discut├«nd un ipotetic film de r─âzboi, cerea s─â vad─â avionul trec├«nd pe cer, nu de trei, ci de dou─âzeci de ori), ┼či demonstrat mai t├«rziu, ├«n anii ÔÇÖ60, de a┼ča-numita arip─â ÔÇ×structural─âÔÇť a cinema-ului experimental american. Iar ├«n punerea ├«n scen─â a corpurilor b─ârb─âte┼čti goale (┼či implicate ocazional ├«n acupl─âri), Guiraudie, care este un artist declarat gay, p─âstreaz─â un echilibru delicat ├«ntre valori geometrice ┼či valori senzuale, ├«ntre ostentare ┼či normalizare, ├«ntre cump─âtare ┼či luxur─â.  

Povestea e bazic─â: protagonistul, Franck (Pierre Deladonchamps), e atras irezistibil de un b─ârbat (Christophe Paou) pe care-l ┼čtie periculos ┼či care, cu musta┼úa sa de Selleck-Mercury, e un adev─ârat porno-ideal de anii ÔÇÖ70. Musta┼úa nu e singurul detaliu care trimite c─âtre acea perioad─â de gay liberation irepresibil-festiv─â, c─âreia SIDA i-a pus cap─ât: de┼či personajele sale s├«nt con┼čtiente de SIDA la modul contemporan, Guiraudie cultiv─â o atmosfer─â atemporal─â ÔÇô pe l├«ng─â faptul c─â nu le vedem dec├«t ├«n aer liber ┼či ├«mbr─âcate cel mult ├«n haine de plaj─â, personajele nici nu folosesc telefoane mobile. De┼či spiritul ei r─âm├«ne ambiguu, ├«ntoarcerea spre trecut ÔÇô spre vremurile revolu┼úiei sexuale ÔÇô poate fi lesne perceput─â ca fiind motivat─â mai pu┼úin de nostalgie ┼či mai mult de ostilitate surd─â: un poli┼úist heterosexual ├«i ceart─â pe obi┼čnui┼úii locului pentru insensibilitatea de a continua s─â vin─â la ag─â┼úat, ca ┼či c├«nd nu s-ar fi ├«nt├«mplat nimic, la trei zile dup─â moartea unuia de-al lor, iar cuvintele acelui poli┼úist s├«nt aparent ├«nt─ârite de experien┼úa protagonistului ÔÇô n-are cum s─â fie ├«nt├«mpl─âtor faptul c─â singurul b─ârbat de-acolo cu care Franck poate lega o prietenie este unul neinteresat de sex. Ce s─â se ├«n┼úeleag─â de aici ÔÇô c─â dorin┼úa sexual─â neutralizeaz─â orice alt─â sim┼úire? C─â e a┼ča ├«n general sau doar ├«ntr-un mediu exclusiv masculin precum cel de-aici? Tema vecin─ât─â┼úii dintre atrac┼úia sexual─â ┼či atrac┼úia mor┼úii a avut parte de nenum─ârate ilustr─âri hetero, dar, atunci c├«nd e exemplificat─â cu homosexuali, oare nu risc─â s─â dea de ├«n┼úeles c─â dorin┼úele lor ┼či numai ale lor s├«nt thanatofile? Cu mediul s─âu homosexual reprezentat ca periculos ┼či nesim┼úitor de promiscuu, acest film aclamat nu e chiar at├«t de departe de copios huiduitul Cruising (1980), de┼či acel safari sociologic hollywoodian (cu Al Pacino ├«n rol de poli┼úist sub acoperire, investig├«nd o serie de crime prin cluburi gay) nu numai c─â e mult mai mainstream-senza┼úionalist (ceea ce nu e de mirare), dar e ┼či mai arthouse-enigmatic (ceea ce are de ce s─â mire un pic). Pe c├«nd LÔÇÖinconnu du lac combin─â o maxim─â claritate a prezent─ârii cu o maxim─â elementaritate a con┼úinutului ÔÇô e tot numai ap─â, nisip, soare, umbr─â, piele goal─â, priviri iscoditoare, sex ┼či moarte.  

Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.