Privind un film (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 477 din 4-10 aprilie 2013
Privind un film (I) jpeg

Mircea Valeriu Deac─â e unul dintre foarte pu┼úinii comentatori de cinema din presa noastr─â cultural─â (el colaboreaz─â la revista Cultura) ale c─âror scrieri se ├«ntemeiaz─â pe o cunoa┼čtere solid─â a analizei de film ca disciplin─â, cu tot ce presupune asta ÔÇô o istorie, ni┼čte tradi┼úii, un corpus de idei importante etc. (Deac─â este doctor ├«n studii de film ┼či audiovizual la Paris III Sorbonne Nouvelle.) Dar articolul lui din Cultura despre Dup─â dealuri, subintitulat ÔÇ×De la icoana Sfintei Familii la arta abstract─âÔÇť, arat─â cum cultura privirii poate ac┼úiona uneori ca o capcan─â. Potrivit articolului, concep┼úia plastic─â a filmului lui Mungiu are ca principal reper arta icoanei. Unul dintre argumente este urm─âtorul: ÔÇ×Compozi┼úia este planimetric─â, ├«n sensul ├«n care personajele se profileaz─â pe un fundal lipsit de profunzime. Spa┼úiul nu este recesiv, ca ├«n modelul perspectivei renascentiste sau cel al ordon─ârii personajelor ├«n ad├«ncimea c├«mpului, a┼ča cum ar fi, ├«n exemplul clasic, la Orson Welles. Dialogul personajelor are loc pe o linie paralel─â cu cea a ecranului. (David Bordwell g─âsea acest spa┼úiu ├«n filmele lui Fassbinder, de exemplu ├«n Katzelmacher, 1969.) Spa┼úiul lumii fic┼úionale din Dup─â dealuri nu permite ad├«ncimea, ci se etaleaz─â doar pe o suprafa┼ú─â ce tinde spre abstrac┼úiunea bidimensional─â a icoanei.

Decorul ┼či scenele dialogice s├«nt figurate conform acestei logice plastice iconografice.ÔÇť Ei bine, recenta apari┼úie pe DVD a filmului Dup─â dealuri face ca adecvarea la obiect a acestei analize formale s─â fie u┼čor de verificat; ┼či prea multe secven┼úe nu corespund. Spa┼úiul lumii fic┼úionale din Dup─â dealuri include ┼či salonul de spital unde e internat─â victima, cu paturile ├«n┼čirate ├«n ÔÇ×ad├«ncimeaÔÇť cadrului, adic─â ÔÇ×recesivÔÇť ├«n raport cu camera de filmare, sau sec┼úia de poli┼úie la care cealalt─â fat─â (cea c─âlug─ârit─â) ├«ncearc─â s─â rezolve o problem─â legat─â de ni┼čte acte, la un birou ├«n spatele c─âruia se vede un alt birou, dincolo de care (tot mai ÔÇ×ad├«ncÔÇť ├«n cadru) e o alt─â ├«nc─âpere cu alte birouri. Lucrurile stau adesea la fel ┼či ├«n spa┼úiul m─ân─âstirii: atunci c├«nd c─âlug─âri┼úele treb─âluiesc ├«n buc─ât─ârie (ceea ce fac ├«n mai multe secven┼úe), trupa de actri┼úe e desf─â┼čurat─â ├«n ÔÇ×ad├«ncimeÔÇť, activ├«nd at├«t planul unu (cel mai apropiat) al imaginii, c├«t ┼či planurile doi ┼či trei, iar intrarea Alinei ├«n biseric─â, ├«n seara primei crize (c├«nd ├«ntrerupe ├«mp─ârt─â┼čania) e, iar─â┼či, ├«nscenat─â ┼či filmat─â ├«n ÔÇ×ad├«ncimeÔÇť. ┼×i exemplele pot continua. De fapt, ÔÇ×bidimensionalitatea abstract─âÔÇť de tip Katzelmacher (exemplul preluat de Deac─â de la Bordwell) e rar─â ├«n cadrele lui Mungiu (┼či ale directorului s─âu de imagine, Oleg Mutu). Nici m─âcar nu e sigur c─â se poate vorbi aici despre a┼ča ceva ÔÇô ├«n sensul ├«n care vorbe┼čte Bordwell, care identific─â acest stil nu numai cu ÔÇ×a┼čezarea actorilor ├«ntr-o linie paralel─â cu cea a ecranuluiÔÇť, ci ┼či cu predominan┼úa pozei frontale sau din profil. Sedus de aceast─â replic─â pur teoretic─â a filmului Dup─â dealuri ÔÇô una construit─â din compozi┼úii riguros planimetrice ÔÇô, Deac─â nu mai vede filmul propriu-zis. Or, acesta prezint─â destule dovezi ale faptului c─â Mungiu, departe de a fi adeptul unui asemenea radicalism formal, este adeptul unei sinteze (subtile) de procedee cinematografice ÔÇô unele ├«mprumutate din cu totul alte tradi┼úii, cum ar fi cea a filmului horror: vezi, de pild─â, cum e filmat─â intrarea Alinei ├«n biseric─â ├«n episodul primei crize ÔÇô mi┼čcarea de camer─â porne┼čte de la nivelul picioarelor ei; sau felul ├«n care intr─â ├«n cadru mai t├«rziu (doar cu o parte din corp, ┼či aceea v─âzut─â din spate, deci cu at├«t mai amenin┼ú─âtoare), c├«nd, geloas─â, ├«┼či surprinde prietena rug├«ndu-se ├«mpreun─â cu o alt─â c─âlug─âri┼ú─â. Cum spuneam, un caz de privire admirabil de educat─â, dar care, la un moment dat, nu mai vede obiectul estetic tocmai din cauza educa┼úiei.

Un alt exemplu ÔÇô dintr-un alt articol doct ┼či bine scris, dedicat aceluia┼či film ┼či publicat de Roxana Pavnotescu tot ├«n Cultura ÔÇô este aceast─â descriere a scenei ├«n care Alina e legat─â cu for┼úa pe o cruce improvizat─â: ÔÇ×Tehnica este expresionist─â, cu accente naturaliste, procedeul e reprezentat de ┼čarj─â ┼či de pantomim─â, mi┼čc─ârile s├«nt fr├«nte ├«n posturi emblematice care ┼úin de canoanele m─ân─âstire┼čti.ÔÇť Cu DVD-ul ├«n fa┼ú─â, e greu de spus despre ce vorbe┼čte autoarea. Sigur c─â victima se convulsioneaz─â, dar nu-i un motiv suficient pentru a vorbi despre expresionism; ea se convulsioneaz─â, c─âlug─âri┼úele o ┼úin, iar ├«ntreaga coregrafie e fluent─â ┼či realist─â ÔÇô nu marcheaz─â nici o ruptur─â cu stilul de joc actoricesc de p├«n─â atunci, care numai expresionist nu e. Invocarea expresionismului ├«n acest context e cu at├«t mai nepotrivit─â cu c├«t, ├«n cinema, termenul nu desemneaz─â doar un stil de joc actoricesc, ci o tradi┼úie estetic─â al c─ârei principiu fundamental este c─â realitatea vizibil─â sau ÔÇ×obiectiv─âÔÇť e contaminat─â de realit─â┼úile subiective ale personajelor; preinterpretate de regizor, acestea invadeaz─â ecranul ÔÇô de pild─â, ├«ntr-un film neo-expresionist ca Taxi Driver, realitatea ÔÇ×obiectiv─âÔÇť a ora┼čului New York e trecut─â ├«n permanen┼ú─â prin filtrul distorsionant al subiectivit─â┼úii taximetristului, filtru asigurat de comentariul lui din off, al─âturi de muzic─â, de ecleraj ┼či de unghiurile de camer─â. Nici vorb─â de a┼ča ceva ├«n Dup─â dealuri. Estetica lui Mungiu se situeaz─â taman la polul opus expresionismului.

TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul coresponden╚Ťei
O cu totul alt─â carte fa╚Ť─â de aceea, ╚Ötiut─â tuturor, din 1978, este actuala edi╚Ťie, definitiv─â, a ÔÇ×Romanului epistolarÔÇŁ dintre I. Negoi╚Ťescu ╚Öi Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te sup─âra, frate
ÔÇ×Fr├Ęre et s┼ôurÔÇŁ r─âm├«ne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu tr─âiri rezonabile ÔÇô ├«ns─â╚Öi lipsa de m─âsur─â a pasiunilor sf├«r╚Öe╚Öte prin a fi ÔÇ×rezonabil─âÔÇŁ, necesar─â ÔÇô ╚Öi moral─â burghez─â.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album ├«n limba matern─â ce le ofer─â mai mult spa╚Ťiu de manevr─â pentru poezie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.