Primul film văzut la cinema a fost un dezastru - interviu cu Wim WENDERS

Publicat în Dilema Veche nr. 332 din 24-30 iunie 2010
Primul film văzut la cinema a fost un dezastru   interviu cu Wim WENDERS jpeg

Wim Wenders (n. 1945), preşedintele Academiei Europene de Film, unul dintre cei mai importanţi regizori europeni, realizatorul celebrelor Paris, Texas (1984), Cerul deasupra Berlinului (1987) sau Buena Vista Social Club (1999), a venit la începutul lunii iunie la TIFF pentru a primi „Premiul pentru întreaga carieră oferit unei personalităţi din cinematografia europeană“. Timp de aproape o săptămînă, Wenders a mers la filmele româneşti din program, a susţinut un master class, a răspuns politicos oricui avea ceva să-i spună, a fost prezent la cele trei proiecţii de gală ale filmelor sale, a semnat protestul cineaştilor români şi s-a plimbat nestingherit, în trenci şi adidaşi, pe străzile Clujului. Afabil şi relaxat, sclipitor în orice situaţie, cu o coafură de Tim Burton şi un zîmbet ascuns, regizorul german a fost cea mai plăcută surpriză a festivalului. Ştiu cîţiva oameni care, dacă ar fi întrebaţi ce imagine le-a rămas în minte de la TIFF-ul de anul ăsta, ar spune fără să ezite: „Wim Wenders stînd la coadă la îngheţată“. Mai multe la www.wim-wenders.com.

Lucraţi la primul dvs. film 3D, Pina, dedicat coregrafei germane Pina Bausch. Anul trecut, după moartea ei, aţi publicat în The Guardian un poem, iar unul din versuri suna aşa: „Pina Bausch va continua să ne influenţeze pe noi toţi“. Cum se manifestă această influenţă? 

Noi doi eram foarte buni prieteni şi voiam să facem un film împreună încă de-acum 20 de ani. Ceea ce făcea Pina, modul în care o făcea, temele care o preocupau mi se păreau cu totul unice şi simţeam că are un dar pe care nu-l mai văzusem nicăieri în altă parte. Am învăţat foarte multe de la ea. De fiecare dată cînd vedeam un spectacol de-al ei, învăţam ceva nou. Ştia mai bine decît oricine să privească oamenii, să-i vadă şi să-şi dea seama de tot ce poate spune o persoană numai urmărindu-i mişcările. E o capacitate pe care nici unul din noi nu o mai are. Ne-am obişnuit să-i judecăm pe ceilalţi numai după ceea ce spun sau cu ce se îmbracă sau cum arată, însă abilitatea de a-i recunoaşte, nu de a-i judeca, după felul în care se mişcă s-a pierdut aproape de tot. Iar Pina devenise o specialistă formidabilă în a-i privi pe oameni cum se mişcă, a le recrea mişcările şi a spune poveşti prin intermediul mişcărilor, al gesturilor, al lucrurilor mici. Mereu i-am admirat munca. Şi am admirat-o pe ea, ca persoană. 

Cum v-aţi decis să faceţi un film 3D? 

Cînd i-am spus că aş vrea să facem un film împreună, era în ’83 sau ’84, am spus-o pentru că o credeam cu adevărat. În cele din urmă, Pina a zis că ar fi frumos, iar în anul următor a întrebat cînd o să facem filmul, apoi eu am mai văzut un nou spectacol, m-am gîndit la întrebarea ei şi mi-am dat seama că nu ştiam cum să fac un film despre opera ei, că vocabularul şi capacităţile mele cinematografice nu includeau acel dar despre care vorbeam mai devreme. Nu aveam la dispoziţie nici o modalitate prin care să transfer în film dansul ei. Mă gîndeam la asta din ce în ce mai mult şi, în fiecare an, Pina îmi punea aceeaşi întrebare, iar eu îi răspundeam: „Încă nu ştiu cum“. 

Pînă cînd, acum cîţiva ani, am văzut primul film 3D şi mi-am spus că asta ar putea fi o variantă. Căci mediul ei e spaţiul, iar mişcarea e, prin definiţie, ceva ce se întîmplă în spaţiu, şi eu am crezut mereu că nu mă pot descurca cu spaţiul într-un film, mă refer la spaţiul pe care ea îl ocupa prin dans. Aşadar, mi-am spus că poate aş avea o şansă cu vocabularul 3D. I-am vorbit despre soluţia mea, iar ea mi-a spus: „Dacă tu crezi în asta, eu aştept oricum de atîta vreme, aşa că hai să trecem la treabă!“. Am pus totul la cale pentru vara trecută, însă Pina a murit, după cum ştiţi, cu o lună înainte. 

În 1979 aţi realizat Lightning over Water, unul din cele mai emoţionante documentare făcute vreodată despre un regizor. Aţi mers atunci la New York şi aţi filmat îndeaproape ultimele trei luni din viaţa lui Nicholas Ray. Dvs. aţi putea renunţa la controlul pe care îl aveţi asupra propriei imagini, lăsîndu-vă filmat de un alt regizor? V-aţi permite să fiţi vulnerabil? 

Trebuie să fii extrem de curajos ca să faci asta, iar Lightning over Water a fost produs înainte de toate de curajul lui Nick. Nu ştiu dacă eu am curajul ăsta. Poate voi afla că îl am. Dar poate că nu, nu ştiu, nu m-am gîndit la asta. Mai trebuie spus că nu eu i-am cerut lui Nick să facem filmul, el m-a rugat pe mine. Eu nu i-aş fi cerut-o niciodată. Mi-a explicat că e foarte important pentru el să mai facă un film, căci era posibil să fie pe moarte, dar nu ştia sigur. Simţea însă că o să moară şi mi-a zis: „Nu pot să-l fac singur. Vrei să mă ajuţi?“.

La început, n-am vrut, n-am vrut deloc. Cu cît înaintam cu atît mai puţin voiam să-l fac. Dar nu puteam pleca, începusem ceva ce trebuia dus la bun sfîrşit. Chiar dacă puneam sau nu peliculă în aparat, noi trebuia să fim acolo. De la un anumit punct, devenise mai important să-l însoţim pe Nick, decît să terminăm filmul. Cu toţii am fi continuat s-o facem, chiar dacă filmul n-ar fi existat. Însă atunci ar fi fost ceva fals şi Nick şi-ar fi dat seama, iar el voia ca totul să fie filmat, aşa că am filmat. Dar nu ne-am gîndit niciodată la produsul finit. Chiar şi azi, cînd trebuie să prezint undeva acest film, sînt uimit că el există. 

Trecînd la lucruri mai frivole, v-aş întreba, gîndindu-mă la documentarele muzicale şi videoclipurile pe care le-aţi regizat, care sînt cele mai recente descoperiri muzicale pe care le-aţi făcut în ultima vreme? 

(deschide un carneţel negru pe care-l avea în faţă şi citeşte nume de formaţii): Ar fi mai multe. Ascult atîta muzică încît pierd şirul. De exemplu, am descoperit un grup care se cheamă Other Lives, apoi o fată din America, Scout Niblett o cheamă. A scos deja şase albume. Eu am ascultat unul din ele şi am vrut imediat să le aud şi pe celelalte. Mai e un grup american nou, Clem Snide. Pe Kings of Leon îi ştiţi, nu? Apoi, ar mai fi Mumford and Sons şi un grup israelian care mi s-a părut fantastic, Asaf Avidan and the Mojos. Am ascultat doar un EP şi acum aştept cu nerăbdare albumul. Astea-s descoperirile mele din ultima lună. 

Vă amintiţi care a fost primul film pe care l-aţi văzut? 

Da, a fost un dezastru. Aveam 6 sau 7 ani şi am mers la cinema cu bunica mea, care nu era deloc un cinefil cu experienţă. Intenţionase să mă ducă la un film cu Stan şi Bran, dar a greşit sala şi am intrat la ceva de genul The Night of the Living Dead. N-am aflat niciodată la ce film am fost de fapt. Probabil că era prin ’52, pentru că eu m-am născut în ’45. Bunica nici măcar nu-şi dăduse seama de greşeală, nu prea se pricepea la filme. Îmi aduc aminte fiecare cadru din timpul celor cinci minute cît am stat înăuntru. Apoi n-am mai rezistat, am început să ţip şi să mă caţăr pe capetele oamenilor (sala era plină ochi). Am ţipat cît am putut de tare şi m-am repezit spre ieşire. N-am mai putut dormi ani la rînd, visam la nesfîrşit acel film de groază. A fost un început cît se poate de prost. 

Dacă ar trebui să duceţi un copil să vadă primul lui film la cinema, la ce film l-aţi duce? 

Depinde de vîrstă. Dacă ar avea 6 ani, ca mine pe vremea aia, l-aş duce la un film de Buster Keaton.

Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.