„Pe Ferentari“

Publicat în Dilema Veche nr. 729 din 8-14 februarie 2018
„Pe Ferentari“ jpeg

● Soldații. Poveste din Ferentari (România-Serbia-Belgia, 2017), de Ivana Mladenovic. 

Soldații. Poveste din Ferentari, debutul regizoral în lungmetraj al Ivanei Mladenovic bazat pe volumul lui Adrian Schiop, spune povestea de dragoste dintre Adi (40 de ani, doctorand în manele, stabilit în Ferentari) și Alberto (un rom în jur de 35 de ani, pușcăriaș timp de 14). Filmul, o apariție imposibil de trecut cu vederea în cinema-ul românesc, profită de pe urma graniței poroase dintre genuri, alternînd secvențe de ficțiune petrecute în intimitatea apartamentului lui Adi cu scene de exterior în care se activează o privire documentară, aproape antropologică, asupra cartierului Ferentari. Afinitatea filmului cu genul documentar e subliniată de o serie de momente nemotivate diegetic, care se abat de la progresia acțiunii: un excavator dărîmă o coșmelie; niște puști de-o șchioapă aleargă după o căruță; are loc o strîngere de seringi abandonate pe stradă; o nuntă cu mare fast (limuzină și decorații) debutează într-o scară de bloc decrepită; într-o scenă inspirat aleasă, Adi dă o tură cu bicicleta prin cartier, fapt ce permite camerei de filmat a directorului de imagine Luchian Ciobanu să descopere universul animat, inundat de muzici și țipete, al Ferentariului. Cum cartierul respectiv și-a construit o mitologie proprie, ar fi fost facil ca Mladenovic să cadă pradă unei fascinații naive, care să privilegieze inutil pitorescul și mizerabilismul. Din fericire, lucrul nu se întîmplă: privirea regizorală pare dotată cu o anumită bunăvoință cînd vine vorba de „terenul“ lui Adi, o anumită curiozitate care, prin viniete observaționale, nu se transformă și în intruziune – ci doar ține să fixeze mai apăsat coordonatele spațiului pestriț în care a aterizat bărbatul.

Căci Adi, deși mutat de bunăvoie în Ferentari, n-are cum să nu iasă în evidență în peisaj. În acest sens, Adi Schiop, care își joacă propriul rol, e o prezență interesantă pe ecran: mai tot timpul crispat, ca și cum nu și-ar găsi locul, timid și prins într-o grimasă cvasi-sfidătoare la adresa celor care ar putea profita de pe urma faptului că e gadjo, că nu e rom. Alberto, în interpretarea excepțională a neprofesionistului Vasile Pavel-Digudai, e încă și mai greu de definit. Amestec de bunătate ingenuă (e o fîntînă de tandrețuri de tip „viața mea“, „iubirea mea“, în timp ce Adi rămîne rezervat) și motiv de spaimă (Vasi, colegul de apartament al lui Adi, își ia repede tălpășița cînd îl vede la ușă), Alberto constituie mare parte din misterul acestei relații. Pe parcursul romanului, Schiop revizuiește neîncetat ipotezele cu privire la orientarea sexuală a lui Alberto, care ba spune că la închisoare a făcut o cu bărbați de plăcere, ba ca un mod de a duce o viață bună; mai mult, omul are nevoie să privească „porno cu femei“ pentru încălzire, iar aspirația lui constantă pare să se îndrepte către o relație heterosexuală. O altă enigmă încîlcită o constituie rațiunea acestei legături, a cărei evoluție nu e întotdeauna motivată cauzal în film: naratorul romanului e torturat de gîndul (sau prejudecata) că Alberto e acolo pentru evidente avantaje materiale („Job Buletin Chirie“) – așa că nu va fi niciodată clar cît din materia afectivă turnată de cei doi în relație e dragoste, și cît oportunism (deopotrivă pentru Alberto și pentru Adi, acesta din urmă mînat de o certă apetență pentru exotic și dornic să-și facă mai ușoară munca „pe Ferentari“).

Andrei Gorzo a remarcat într-un text motivele pentru care, așa cum e impusă de film, obiectivarea perspectivei lui Adi e mai degrabă benefică, în comparație cu „abuzurile“ conștiinței naratoriale din roman (unde Adi se grăbește să lipească etichete tuturor personajelor cu care ia contact). Pe de altă parte, romanul oferă mai mult spațiu de manevră pentru înțelegerea mecanismelor (secrete, dar atît de la vedere) care guvernează în Ferentari. Raporturile dintre oameni, precum și reacțiile lor, își găsesc motivația în roman; filmul e (deliberat) mai eliptic, ba chiar lapidar, la acest capitol, astfel că revine în sarcina spectatorului să înțeleagă ce și cum – de pildă, faptul că Adi doar ce a ieșit dintr-o relație heterosexuală, dar orientarea sa trage spre bărbați; ori secvența, frumos tratată în film, în care Adi și Alberto sînt întrerupți într-un moment de intimitate de către un drogat aflat în apropiere, iar Alberto răbufnește violent: în film, o astfel de reacție pare motivată de atașamentul grozav al bărbatului pentru copii, care „nu poa’ să mai iasă în parc din cauza voastră“. În roman, în schimb, Adi explică faptul că drogații erau, în Ferentari, un fel de ciuca bătăilor atît pentru organele legii, cît și pentru interlopi etc. Astea fiind spuse, filmul e ceva mai atent în a acorda atenție motivului concret pentru care Adi se află în Ferentari: teza de doctorat despre manele, care devine un fel de pretext pentru relația celor doi. La un moment dat, Adi asistă, prin intermedierea lui Alberto, la spectacolul unui tînăr manelist, într-o scenă care ar putea la fel de bine să facă parte dintr-un documentar despre industria muzicii din Ferentari.

Trebuie spus și că sensibilitatea queer care infuzează filmul – deși nu merge pînă la a arăta explicit nici măcar un sărut – denotă ceva curaj, venind dintr o cinematografie destul de timorată, care, chiar dacă a mai manifestat deschideri spre marginalitatea etnică (de pildă, scurtmetrajul excelent al lui Adrian Silișteanu, Scris/Nescris), nu a mers mai departe. Într-un context mai amplu, filmul Ivanei Mladenovic poate fi alăturat explorărilor etnologice ale regizorului francez Jean-Charles Hue (La BM du Seigneur, Mange tes morts), dar mai ales ale italianului Jonas Carpignano, prezent în 2017 la Cannes cu reușitul A ciambra. Și exemplele de mai sus sînt docuficțiuni, dar comunitatea romă devine în cazul lor simplu alibi pentru revizitarea unor genuri cinematografice: jaf cu mașini în cazul lui Hue, coming-of-age story despre devenirea unui băiat, motivată de însăși ierarhizarea strictă a clanurilor de romi, în cazul lui Carpignano. Pentru Soldații – un debut remarcabil din numeroase motive – marginalitatea (fie ea gay, romă etc.) funcționează mai subtil: deopotrivă ca decor sine qua non și ca obiect central de studiu.

Citiţi aici cronica lui Marius Chivu la volumul Soldaţii. Poveste din Ferentari de Adrian Schiop.

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

utilaje autostrada a7 (1) jpg
Start în construcția Autostrăzii A7. Constructorii și-au stabilit baza lângă Crângul Petrești
Autostrada Buzău-Focșani, în lungime de peste 82 de km, va asigura prima legătură rutieră de mare viteză dintre Muntenia și Moldova. Constructorul are la dispoziție 20 de luni pentru finalizarea lucrărilor.
trupe ucrainene ridicând steagul național în orașul Novoselivka Foto: Captură video
Noi câștiguri teritoriale pentru forțele ucrainene, în estul regiunii Donețk VIDEO
Forțele ucrainene au înregistrat noi câștiguri în estul regiunii Donețk, potrivit unor înregistrări video geolocalizate pe rețelele de socializare și rapoartelor unui blogger militar rus din zonă.
Diniyar Bilyaletdinov FOTO Profimedia jpg
Fotbalist rus trimis pe frontul din Ucraina! Fost jucător al lui Everton, chemat sub arme: „Sper să fie o eroare”
Diniyar Bilyaletdinov, fost jucător la Everton, a fost citat să lupte în războiul din Ucraina. Putin a instaurat săptămâna trecută mobilizarea parțială, ceea ce îi va aduce 300.000 de soldați în plus.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.