Noua lovitură a lui Mungiu

Publicat în Dilema Veche nr. 432 din 24-30 mai 2012
Noua lovitură a lui Mungiu jpeg

● După dealuri (România, 2012), de Cristian Mungiu.

Proaspăt lansată la Cannes, extrem de chibzuita dramatizare (liberă) a lui Mungiu după cazul Tanacu, După dealuri, se înalţă cu uşurinţă atît peste Scila senzaţionalismului, cît şi peste Caribda antireligionismului reflex, împlinindu-se ca tragedie socială. E povestea a două orfane, Voichiţa (Cosmina Stratan) şi Alina (Cristina Flutur), care au crescut neavîndu-se decît una pe cealaltă. (Ca şi în 4, 3, 2, unde apela atît la figura uneltitorului libidinos, cît şi la motivul castităţii jertfite în numele unei valori mai înalte, Mungiu nu se sfieşte să construiască în jurul unor arhetipuri şi narateme melodramatice.) Filmul începe cu întoarcerea din străinătate (de la muncă) a Alinei şi cu descoperirea ei cum că Voichiţa, care a intrat la o mănăstire (undeva în Moldova), are acum şi altceva pe lume – o altă sursă de reconfort – în afară de iubirea dintre ele două (iubire a cărei componentă fizică, dacă nu erotică, e semnalată într-un mod neechivoc şi totodată neinsistent, suficient încît să se poată stabili că există, dar şi că e neesenţială).

Esenţial e faptul că, dacă în trecut, cele două copile ale nimănui au supravieţuit agăţîndu-se una de cealaltă, Voichiţa are acum altceva de care să se agaţe – viaţa comunitar-religioasă sub tutela unui părinte (Valeriu Andriuţă) căruia, ca şi celeilalte măicuţe (şi spre neplăcerea Alinei), i se adresează cu „tati“; pe cînd Alina n-are nimic – după plecarea de la orfelinat, ea fusese un timp „fată în casă“ la un cuplu alcătuit dintr-un „tata Nusu“ (Doru Ana) şi dintr-o „mama Elena“ (Liliana Mocanu), dar, atunci cînd îi vizitează din nou, descoperă că ei şi-au găsit pe altcineva. În fine, imediat după sosirea ei la mănăstire, Alina are o primă izbucnire de violenţă fizico-verbală împotriva stareţului şi a călugăriţelor. Transportată urgent la spital (una dintre călugăriţe e o fostă infirmieră), ea e recunoscută prompt ca suferindă de o boală psihică, dar e eliberată repede, cu un oftat de neputinţă (de unde bani pentru ţinerea ei sub observaţie?), o reţetă şi o recomandare (bine intenţionată) de a combina medicaţia cu cititul din psaltire. În condiţiile în care Voichiţa nu prea s-ar mai lăsa ruptă de mănăstire, bani pentru plecarea amîndurora în străinătate oricum nu mai sînt (spitalizare, medicamente), iar traiul după regulile mănăstireşti e insuportabil pentru Alina, declanşarea următoarei ei crize e doar o chestiune de timp. Iar atunci cînd criza vine, stareţul se lasă convins (nu fără greutate) să ia asupra lui „alungarea celui rău“ din trupul ei. Bref, lanţul cauzal care culminează cu strivirea Alinei are un soi de cruntă obiectivitate materialistă, care face ca desemnarea ca ţap ispăşitor a unui singur individ, a unui singur grup sau a unei singure instituţii să nu fie posibilă decît prin ignorarea migălos-compusei bigger picture pe care ne-o pune la dispoziţie filmul. În nici un caz metafizică, dar nici antireligioasă, această bigger picture ne înfăţişează precaritatea tuturor şandramalelor – mănăstire, spital, orfelinat, poliţie, filantropie de tip „mama Elena“ – încropite (şi) întru ajutorarea nevoiaşilor, într-un colţ de Românie unde şansele reale de incluziune socială, de răzbire spre orizonturi mai largi, ale cuiva ca Alina sau ca Voichiţa, tind spre zero. Pînă cînd o striveşte pe Alina, mănăstirea nu e prezentată ca făcînd mai puţin bine decît alte instituţii; ba din contră, îi oferă Voichiţei, chiar dacă temporar, ceva de care să se agaţe, chiar dacă prin asta i-o răpeşte Alinei. Religia nu reiese negru pe alb din the big picture ca fiind o forţă nocivă; nocivă e lipsa (sau debilitatea) altor mecanisme sprijinitoare sau integratoare – printre altele (dacă nu în primul rînd), lipsa educaţiei; şi nu numai la stareţ (care altminteri e inteligent, răbdător şi smerit), ci şi la doctorul care prescrie lecturi din psaltire sau la poliţistul care vorbeşte animat despre descîntece, amîndoi slujbaşi ai unor instituţii seculare, dar prea puţin seculari ei înşişi.

După dealuri e un film despre care voi mai avea ocazia să scriu – nu numai la noi, ci peste tot în lume, va fi unul dintre cele mai discutate filme ale anului. Deocamdată, două vorbe despre stilul său. Dacă realismul lui Mungiu din 4, 3, 2 era mai clasic decît realismul lui Puiu din Moartea domnului Lăzărescu (film care trebuie să-i fi servit lui Mungiu drept model parţial), realismul lui de aici e încă şi mai clasic decît cel din 4, 3, 2. Derularea operaţiunilor narative sub masca unor operaţiuni de supraveghere a unui singur personaj, în timp mai mult sau mai puţin real, îi conferea lui 4, 3, 2 un puternic efect de prezent (deşi era un film istoric). Mungiu aplică şi aici o parte din aceleaşi rigori (dispensarea de muzică, alipirea observaţională de un singur personaj – Voichiţa –, preferinţa de a observa evenimentele în curgerea lor spaţio-temporală autentică, în loc de a le analiza prin montaj), dar, în ceea ce priveşte tratarea temporalităţii la nivel macro (adică nu al evenimentului, ci al întregii poveşti), abundenţa nuanţelor, construirea laborioasă a unui complex de cauze şi efecte care să genereze groază şi consternare, fără ca vreunul dintre indivizii implicaţi să poată fi bănuit de rele intenţii, noul lui film are o formă de soliditate ce poate fi calificată drept clasic-romanescă.

dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.

Parteneri

alexi pitu profimedia webp
Tradiția scrisorilor președinților americani. Îi va lăsa Joe Biden lui Trump un mesaj scris în Biroul Oval?
Președintele american Ronald Reagan a inițiat fără voie o tradiție, după ce s-a gândit să-i lase o scrisoare de felicitare succesorului său George HW Bush, în sertarul Biroului Oval de la Casa Albă, relatează AP.
pod suspendat jpg
Povestea podului pietonal unic în Europa. Leagă două vârfuri montane celebre, iar peisaje îți taie respirația
În inima Alpilor elvețieni, la granița spectaculoasă dintre vârfuri acoperite de zăpadă și peisaje montane amețitoare, se află un pod care redefinește granițele ingineriei și ale turismului.
Rasarit  Foto Freepik com jpg
Cum poate fi deprins rapid obiceiul trezirii devreme. Om de știință: „Trei zile de durere, iar restul este ușor”
Dr. Andrew Huberman, un specialist în neuroștiință american urmărit de milioane de oameni pe paginile sale de Youtube, dezvăluie câteva dintre lucrurile esențiale pe care oamenii le pot face pentru a-și putea forma rapid un obicei din trezirea de dimineață.
taro 809873 1280 jpg
Micul dejun bizar care îți dă energie pentru toată ziua. E consumat de oamenii din Papua Noua Guinee și nu mai au nevoie de nicio masă
În inima Pacificului de Sud, pe tărâmul fascinant al Papua Noua Guinee, se ascunde un secret culinar care contrazice orice așteptare legată de alimentația de zi cu zi.
Intrarea triumfală a lui Alexandru Ioan Cuza în București, la 8 februarie 1859
De ce au rămas românii cu aproape jumătate de secol în urma europenilor. Ce a contribuit la decalajul uriaș față de Occident
Românii au suferit, din evul mediu, un decalaj de dezvoltare față de Occidentul european. Acest decalaj, deși mai redus, a persistat până astăzi. În plină epocă industrială, românii abia ieșeau din evul mediu. Cea care a reușit saltul către modernitate a fost o generație de tineri intelectuali.
Cele mai populare destinații turistice în 2025 potrivit TripAdvisor Colaj TripAdvisor
Destinațiile populare pentru 2025. Descoperă orașele care uimesc lumea
Vacanțele sunt mai mult decât o simplă evadare din cotidian; ele sunt o oportunitate de a descoperi locuri noi și de a trăi experiențe de neuitat.
atac tancuri tunuri razboi shutterstock 2130400232 jpg
E Rusia forța de temut ce sperie toată Europa sau și-a rupt colții pe frontul ucrainean? Concluzia surprinzătoare a lui Armand Goșu
Istoricul Armand Goșu a răspuns la întrebarea care preocupă o lume întreagă: cât de puternică e Rusia, de fapt, în condițiile în care un continent întreg pare terorizat, deși armata lui Putin suferă în Ucraina. Analiza lui ține cont de detalii importante, iar concluzia e una surprinzătoare.
Adevăratele pericole ale României descoperite de un vlogger australian Colaj YouTube Wesda
Vlogger australian în România: „Mi-am riscat viața vizitând Castelul Bran”. Ce spune despre romi, urși și capcane turistice
România, țara urșilor bruni, a miturilor despre Dracula și a peisajelor care îți taie răsuflarea, a fost adesea etichetată drept un loc periculos. Meme-uri care exagerează realitatea, povești alarmiste și prejudecăți adânc înrădăcinate contribuie la această reputație.