Noi scurtmetraje de Puiu şi Jude

Publicat în Dilema Veche nr. 541 din 26 iunie - 2 iulie 2014
Noi scurtmetraje de Puiu şi Jude jpeg

Din seria de proiecţii publice gratuite de cinema românesc recent, desfăşurate sub sloganul „Să film!“, urmate de întîlniri cu realizatorii şi oblăduite de neobositul meu coleg Andrei Rus (ale cărui iniţiative cineclubistice au contribuit mult, în ultimii ani, la deschiderea spre lume şi la sex-appeal-izarea Facultăţii de Film a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică, unde sîntem amîndoi angajaţi), UNATC a găzduit de curînd un „minimaraton“ de scurtmetraje. Printre ele – şi Das Spektrum Europas al lui Cristi Puiu, proiectat pentru prima dată în România după ce şi-a avut premiera internaţională la Cannes, ca piesă într-o culegere-comandă tematică, „Ponts de Sarajevo“, reunind 13 semnături auctoriale (printre care a lui Godard) şi comemorînd, în feluri lăsate la latitudinea fiecărui autor în parte, 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial. Împrumutînd titlul original al lui Hermann Keyserling la Analiza spectrală a Europei (1928), pe care soţii jucaţi de Valeria Seciu şi Marian Râlea o comentează în pat, această glosă la Conu Leonida faţă cu reacţiunea a fost apreciată în Variety drept net superioară celorlalte piese din omnibus-ul de la Cannes, dar venind de la Puiu, este dezamăgitor de facilă. Exegeza pe două voci la Keyserling e compusă de Puiu astfel încît soţii, deşi nu nişte mahalagii ca în Caragiale (îl citesc pe filozoful german în franceză), să exhibe un semidoctism colcăind de stereotipuri otrăvite (ungurii, americanii, evreii etc.), dar ei înşişi sînt gîndiţi ca personaje în limitele unui stereotip depreciativ (românesc) despre români – „românii cred că le ştiu pe toate“, „românii e deştepţi“ etc. Dat fiind faptul că acei români care o ard sarcastic apropo de „românisme“ tind să se excludă pe ei înşişi, ar fi fost de sperat că Puiu, ca duşman declarat al autocomplezenţei spectatoriale, va depune mai multe eforturi de a-i face să se simtă incomod-incluşi. Ce se întîmplă este că, în timp ce soţii stau ţintuiţi în cadrul fix al regizorului ca într-o ramă de insectar, regurgitînd clişee pentru care degustătorii de Cristi Puiu sînt prea deştepţi, filmul pune prea puţine frîne autocomplezenţei de tip Iulia Blaga, care scrie pe Hotnews că soţii reprezintă „omul simplu“ şi, cîteva rînduri mai sus, „românul simplu“ pe care, desigur,  „îl ştim cu toţii de la Caragiale“. La nivelul ăsta comod-superior, spectacolul acestui cuplu robo-marionetic – programat de Puiu să demonstreze iar şi iar un semidoctism prejudecător, deloc în măsură să destabilizeze vreun pic şi prejudecăţile spectatorului-ţintă – poate să amuze (soţul o ia ca lumea prin păpuriş, bîjbîind după decodări numerologice ale datei atentatului de la Sarajevo), dar e un număr pe care Puiu ştia să-l execute mai proaspăt, mai puţin mecanic (pe atunci în colaborare cu Răzvan Rădulescu), pe vremea personajului Flo din Niki Ardelean, colonel în rezervă (2004). Genul ăsta de vînat e de multă vreme prea uşor pentru el. (Cît despre amuzament, eu unul am găsit mai mult în scurtmetrajul plasat imediat după aceea în programul de la UNATC: Şi băieţii cîteodată – un scheci cinstit-comercial, în regia lui Matei Lucaci-Grunberg, despre un actor de telenovelă care nu poate să plîngă în timpul unei scene. Regizorul telenovelei e un purist nevricos şi dezarticulat verbal, care, nevrînd să apeleze la glicerină, îi vorbeşte incoerent-abstract despre motivaţii. Partenera actorului, a cărei lipsă de inhibiţii lacrimale e la fel de mare ca blocajul lui, îi demonstrează pe nerăsuflate – şi la fel de neajutător – uşurinţa cu care-şi poate ea accesa stocul personal de amintiri lacrimogene. Alţi membri ai echipei se ţin la el să nu clipească, ceea ce nu produce pe faţa lui decît o expresie constipată – în fine, actorii au cu ce să se joace.)

Celălalt „greu“ din program a fost Radu Jude, cu un scurtmetraj intitulat Trece şi prin perete. Acţiunea constă în agitaţia din jurul unei morţi petrecute la bloc, ceea ce era parţial valabil şi pentru admirabilul scurtmetraj regizat de Jude anul trecut – O umbră de nor, cu diferenţa că, aici, pe toată durata filmului, scena propriu-zisă a morţii e ascunsă în off-screen ca în culisele unei piese de teatru (filmul e adaptat liber după Cehov, deşi după o povestire – În magazie), camera de filmat rămînînd în apartamentul spaţios şi rece, cu atmosferă de casă veche, al unui vecin pensionar. Ambiţiosul O umbră de nor sonda empatic vicisitudinile urmăririi cît de cît (fie şi minimal) exigente ale unei vocaţii preoţeşti, într-un mediu precum Bucureştiul zilelor noastre. În noul său film, Jude umblă printr-o zonă tematică mult mai bătătorită, iar ce face el e, din punct de vedere dramaturgic – nu şi regizoral – mai simplu: căutînd-o în permanenţă, cu aparatul de filmare (la fel ca Puiu, Jude preferă să nu taie), pe fetiţa (Sofia Nicolaescu) rămasă peste noapte în apartamentul pensionarului (bunicul ei), el invită publicul să-şi imagineze frica unui copil prins între vocile care intră pe fereastră, venind de la locul sinuciderii, şi nu cu mult mai liniştitoarele voci dinăuntru – a bunicului şi ale celor doi prieteni cu care acesta trăncăneşte, nici unul prea atent la fată, tustrei opunînd morţii descinse în cartier un amestec nerecomandat minorilor, de înţelepciune lumească brutală şi frison superstiţios. (Un detaliu scary suplimentar: ochelarii de orb ai unuia dintre ei.) Marea întrebare e ce anume le-ar fi recomandabil minorilor, în situaţia dată.   

p 16 Draga tata jpg
Trei scrisori
Mulțumesc mult pentru scrisoarea care a ajuns aici în aceeași seară în care am ajuns și noi.
p 17 1 jpg
După revoluție
O epocă totuși distantă, în care gestul de a porni o cameră de filmat conținea adesea în miezul său promisiunea, între timp rătăcită, a unui mîine mai bun.
990 17 Biro coperta2 jpg
Manevre noi pentru vechi epigoni
Oricum, alternativele care să acopere acest cîmp liric/stilistic se împuținează.
p 23 1 jpg
Victor Brauner – Confesiune cu ocazia unei expoziții
Lucrările „decorative“ corespund „construcțiilor“ elogiate de Ilarie Voronca în textul publicat în paginile revistei 75 HP.
Poster Orizontal   29 Martie 2023   Cimarosa si Salieri jpg
Baritonul italian RICCARDO NOVARO, aplaudat la Théître des Champs-Elysées – Paris, invitat la Sala Radio
Miercuri, 29 martie 2023 (19:00), îl veți asculta alături de ORCHESTRA DE CAMERĂ RADIO, sub bagheta dirijorului de origine libaneză TOUFIC MAATOUK.
989 16 coperta jpg
Imprevizibila ușurătate a vieții și a morții
Definitiv. O trilogie chiar marchează un punct notabil în proza românească de azi.
p 17 1 jpg
Burta balenei
Luat mai cu seamă în contextul particular al cinema-ului românesc, Spre Nord constituie o mare ocazie ratată.
989 17 Breazu jpg
Despre mizeria din dulceață
Să fie cam opt ani de cînd Laura Les și Dylan Brady și-au numit duo-ul după o întîmplare involuntar amuzantă.
989 23 Iamandi jpg
Un exercițiu de imaginație
Prima știre dintre cele douăzeci incluse în acest top este greva generală din 1926.
copertă Murmur jpg
988 16 coperta2 jpg
Retractilități incisive
Atît Cristina Alexandrescu, cît și Mihnea Bâlici sînt două voci deja recognoscibile în poezia românească extrem contemporană.
988 17 Vrabia foto Tudor Neacsu1 jpg
Să cazi la pace cu trecutul
Perioada postcomunistă în România, în special pînă la aderarea țării la Uniunea Europeană, a fost tumultuoasă din multe punctele de vedere.
Matrix fisa cartii jpg
Lauren Groff, Matrix, traducere din engleză de Brîndușa Cotea, Curtea Veche Publishing, 2023 - fragment -
Cu o privire arzătoare, se apleacă peste masa pe care Asta, entuziasmată, a început deja să schițeze planuri.
Giuliano da Empoli Magul de la Kremlin cop1 APROBATA (1) jpg
Magul de la Kremlin de Giuliano da Empoli - fragment-
Acest roman este inspirat din fapte și personaje reale, cărora autorul le-a împrumutat viață particular și replici imaginare.
Afis Sala Radio 17 martie 2023 (2) jpg
Dirijoarea Orchestrei Simfonice din Canberra - JESSICA COTTIS - invitată la Sala Radio
JESSICA COTTIS – o prezență specială pe scena muzicală internațională, unul dintre cei mai remarcabili dirijori britanico-australieni, dirijor-șef și director artistic al Orchestrei Simfonice din Canberra, este invitată pe scenă Sălii Radio!
RRM Iasi 1920x1080 jpg
Din 22 martie, ora 19.00: Radio România Muzical la Iași, pe frecvența 95.4 FM
Radio România Muzical poate fi ascultat la București pe frecvența 104.8 FM, regional pe frecvența Coștila 97.6 FM, iar din 22 martie 2023, pe frecvența locală 95.4 FM la Iași.
p 16 YouTube jpg
Extemporal la erotică
Noul diagnostic îl răstoarnă sau îl echilibrează pe cel vechi: multă gingăşie şi un dram de forţă.
p 17 jpg
Fami(g)lia
A Chiara rulează în cadrul Festivalului „Visuali Italiane – Noua Cinematografie Italiană în România”.
987 17 coperta1 jpg
Focus JazzX
Timișoara și Clujul s-au sincronizat, inclusiv în interes politic, în ambiția de a consacra două festivaluri jazz de centru de capitală regională – JazzX și Jazz in the Park
987 15 foto BogdanDincă jpg
987 21 coperta Iamandi jpeg
Economie și psihologie
Una dintre explicațiile referitoare la căderea comunismului acordă factorului economic un rol preponderent.
(1) Beethoven Skizze Eugène Louis Lami FotoJean Marc Anglès Collection Cité de la musique jpg
Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații – conferință NEC
Colegiul Noua Europă are deosebita plăcere de a vă invita la conferința „Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații”, pe care compozitorul Dan Dediu o va susține joi, 9 martie 2023, la ora 17.00.
José Gallegos y Arnosa, El zapatero jpg
IIC BUC VISUALI ITALIANE AFFICHE 230222 jpg
Festivalul „Visuali Italiane - Noua Cinematografie Italiană în România”
Cinematografia italiană are o istorie lungă și prestigioasă, cu capodopere care au cucerit publicul din întreaga lume.

Adevarul.ro

image
Femeia fatală a anilor '70: „M-am săturat să mă culc în fiecare seară cu alt bărbat!“ VIDEO
Talentată și frumoasă, Vasilica Tastaman, femeia fatală a anilor '70, a atras cu mare ușurință spectatorii în sălile de spectacole și bărbații în viața ei. Este una dintre marile actrițe pe care le-a avut România. Astăzi se împlinesc 20 de ani de la decesul artistei.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.