Mo┼čtenire

Publicat în Dilema Veche nr. 545 din 24-30 iulie 2014
Mo┼čtenire jpeg

ÔŚĆ Ida (Polonia, 2013), de Pawel Pawlikowski. 

├Än road movie-ul de mare ┼úinut─â festivalier─â Ida, plasat ├«n Polonia anului 1962, o t├«n─âr─â evreic─â orfan─â (Agata Trzebuchowska), crescut─â ├«ntr-o m─ân─âstire catolic─â ┼či urm├«nd a fi primit─â ├«n r├«ndurile maicilor, e luat─â de m─âtu┼ča ei (Agata Kulesza), o magistrat─â cu ni┼čte procese staliniste pe con┼čtiin┼ú─â, ├«ntr-o investiga┼úie-pelerinaj pe urmele p─ârin┼úilor care i-au murit ├«n Holocaust. Acest duet feminin e compus ├«n termeni nu at├«t individualizan┼úi, c├«t arhetipali/alegorici ÔÇô inocen┼ú─â vs experien┼ú─â, identitate evreiasc─â vs identitate catolic─â vs credin┼ú─â comunist─â (apostaziat─â). Conform unei tradi┼úii venerabile a cinema-ului ÔÇťde art─âÔÇť (care poate fi privit ca un gen ÔÇô cu norme, conven┼úii etc.), evolu┼úia rela┼úiei dintre cele dou─â femei e subdramatizat─â ÔÇô ├«ntre ele nu sar prea multe sc├«ntei de conflict ┼či nici m─âcar nu se schimb─â prea multe vorbe. Totu┼či, exist─â o evolu┼úie ÔÇô urme de contamin─âri ┼či transmisiuni: de pild─â, spre final vine un moment nu tocmai nea┼čteptat (dintre posibilit─â┼úile de evolu┼úie care i se prezentau unui asemenea cuplu, pu┼úine erau at├«t de evidente), c├«nd nepoata ├«┼či elibereaz─â pletele de sub scufia de c─âlug─âri┼ú─â, ├«┼či pune ni┼čte pantofi cu toc ┼či iese ├«n noapte, ca s─â testeze un pic, ├«nainte de a intra sau nu la m─ân─âstire, pl─âcerile lume┼čti ale m─âtu┼čii ei, singurul paradis pe care aceasta din urm─â ÔÇô o b─âutoare, fum─âtoare ┼či copulatoare c─âlit─â ÔÇô pare s─â-l mai cread─â accesibil, pe lumea asta sau pe cealalt─â. Dar fata trece prin aceast─â experien┼ú─â a┼ča cum trece prin toate celelalte ÔÇô f─âr─â s─â-┼či piard─â opacitatea de sfinx cu care a echipat-o regizorul filmului, Pawel Pawlikowski. Cum anume ├«┼či va administra ea complexa ┼či traumatizanta mo┼čtenire de familie, reprezentativ─â simbolic pentru greaua mo┼čtenire a Poloniei postbelice ÔÇô ├«n care se amestec─â antisemitism popular, comunismul la implementarea c─âruia a contribuit m─âtu┼ča ei cea c├«ndva justi┼úiar─â ┼či catolicismul sub a c─ârui protec┼úie a crescut ea ├«ns─â┼či ÔÇô, cum anume proceseaz─â fata toat─â aceast─â experien┼ú─â r─âm├«ne un mister. Pawlikowski poate fi l─âudat c─â-┼či las─â spectatorii polonezi s─â sorteze singuri toat─â experien┼úa asta, care nu e alta dec├«t experien┼úa lor istoric─â; dup─â cum, dintr-o perspectiv─â mai sceptic─â, se poate obiecta c─â dexteritatea ating─âtoare-doar-din-v├«rfurile-degetelor cu care Pawlikowski adun─â laolalt─â Holocaustul (cu tot cu antisemitismul polonez), comunismul (cu tot cu participarea evreiasc─â la instalarea lui) ┼či catolicismul, invit├«ndu-┼či compatrio┼úii s─â extrag─â ce moral─â vor din ├«nc├«lceala lor, e genul de dexteritate care nici nu-i solicit─â artistului vreo reflec┼úie serioas─â asupra acestor teme (artistul doar le evoc─â, le ÔÇ×efleureaz─âÔÇť, boxeaz─â gra┼úios cu umbrele lor, reflec┼úia fiind l─âsat─â ├«n ├«ntregime pe seama spectatorului), nici nu-i ├«ncurajeaz─â pe spectatori la altceva dec├«t la proiectarea ┼či culegerea din film a propriilor convingeri aduse de acas─â. Astfel, Vladimir Tism─âneanu o g─âse┼čte ÔÇ×doar jalnic─âÔÇť pe m─âtu┼ča cea ÔÇ×c├«ndva ├«nfior─âtoareÔÇť, pentru care ÔÇ×utopia s-a spulberatÔÇť, r─âm├«n├«nd ÔÇ×┼úig─ârile, aman┼úii de-o noapte ┼či vodcaÔÇť; ├«n timp ce intelectuali evrei-americani de st├«nga, precum Stuart Klawans (de la The Nation) sau J. Hoberman (scriind ├«n Tablet), o v─âd mai pu┼úin moralizator, eviden┼úiind autoritatea cu care conduce investiga┼úia (┼či astfel vectorizeaz─â filmul de una singur─â), familiaritatea ei re┼úinut-furioas─â cu antisemitismul ┼ú─âr─ânesc (ancheta┼úii o trateaz─â la r├«ndul lor cu ostilitate re┼úinut─â, ├«n timp ce cu fata ├«n haine de m─âicu┼ú─â s├«nt respectuo┼či) ┼či beneficiile educa┼úionale oferite unei viitoare c─âlug─âri┼úe de contactul cu libertinajul ┼či ateismul ei.

N─âscut la Var┼čovia ├«n 1957, Pawlikowski a tr─âit ├«n Occident de la v├«rsta de 14 ani (Ida e primul lui film care poate fi considerat polonez, precedentele fiind ÔÇô fie integral, fie par┼úial ÔÇô britanice.) ├Än reconstruirea Poloniei ┼čaizeciste, el s-a raportat at├«t (conform interviurilor) la propriile amintiri de copil, c├«t ┼či (asta ├«n orice caz) la tradi┼úia ei cinematografic─â. De┼či formatul imaginilor lui alb-negru este unul ÔÇ×de epoc─âÔÇť (4:3 sau ÔÇ×cutie de scrisoriÔÇť), pentru care rareori mai opteaz─â vreun regizor de azi, ar fi inexact s─â se spun─â despre filmul lui c─â e o pasti┼č─â ÔÇô fie ┼či numai din cauz─â c─â, dintre lucr─ârile de Wajda, Kawalerowicz ┼či al┼úii, cu care i se pot g─âsi puncte comune, nici una nu e filmat─â ├«n acest format. Mai degrab─â, melancolia fotogenic─â pe care o cultiv─â extrem de meticulos, prin scenografie, mizanscen─â ┼či ecleraj, e o melancolie de film generic-est-european-┼čaizecist, o mohoreal─â care e ├«n acela┼či timp de iarn─â, de provincie ┼či de dincoace de Cortina de Fier, cu mult spa┼úiu vacant ├«n cadre (┼či siluetele umane ├«mpinse spre col┼úurile de jos), mult─â jerpeleal─â (becuri chioare, ghirlande s─âr─âc─âcioase de lumini pentru Cr─âciun ÔÇô lucruri de genul ─âsta, ├«n cantit─â┼úi mai mari dec├«t erau permise ├«n cadre de film est-european din anii ÔÇÖ60), mult─â umezeal─â de noiembrie pe geamuri ┼či ├«n aer, mult jazz etc. Atmosfera e evocatoare ┼či umed-impregnant─â, de┼či insisten┼úa cu care filmul se cere recunoscut ca un obiect pl─âcut ochiului rafinat (ca de altfel ┼či urechii ÔÇô tratate cu Mozart ┼či John Coltrane), ├«n condi┼úiile ├«n care poveste┼čte despre c─âutarea r─âm─â┼či┼úelor unor evrei disp─âru┼úi ├«n Holocaust, nu e de natur─â s─â dezamorseze cu totul o eventual─â suspiciune de estetizare frivol-somptuoas─â. 

Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.