Mizerabilism senzaţionalisto-formalist, supraevaluat

Publicat în Dilema Veche nr. 585 din 30 aprilie - 6 mai 2015
Mizerabilism senzaţionalisto formalist, supraevaluat jpeg

● Tribul / Plemia (Ucraina, 2014), de Miroslav Slaboşpiţki.  

, lungmetrajul de debut al regizorului ucrainean Miroslav Slaboşpiţki (născut în 1974), e plasat în cea mai mare parte într-o şcoală-internat pentru surdomuţi. De pe banda sa sonoră lipseşte cu desăvîrşire limbajul verbal: elevii şi profesorii lor vorbesc prin semne – şi nu sînt subtitraţi; iar puţinii oameni din afara şcolii pe care îi vedem fie nu vorbesc, fie sînt filmaţi prea de la distanţă ca să se audă ce spun. Povestea nu e însă deloc greu de urmărit. Mai întîi asistăm la iniţierea unui elev nou – numit Serghei, conform genericului de final – în cultura acestui liceu. Cîţiva băieţi fac legea acolo, în complicitate cu unul sau doi profesori: iau bani de la alţi elevi, ca să nu-i strivească; bat şi jefuiesc oameni din afara şcolii – tăbărînd pe ei la ieşirea dintr-un magazin sau la capătul unui vagon de tren; în fine, folosesc două colege ca prostituate, scoţîndu-le iar şi iar la vînzare într-o parcare de TIR-uri. Atunci cînd şeful găştii moare călcat de un TIR (surd fiind, nu-l aude venind; mut fiind, nu se poate face auzit de şofer), cele două fete rămîn în grija lui Serghei. Atracţia carnală care se dezvoltă între el şi una dintre fete se lasă cu un avort şi o serie de ţeste crăpate, printre care a lui Serghei. Bref, o poveste de delincvenţă juvenilă ca multe altele, dar din care Slaboşpiţki, prin

-ul de a o plasa printre surdomuţi, obţine un spectacol nemaivăzut şi nemaiauzit.

Pentru început, nişte acte de violenţă neacompaniate deloc de cuvinte spuse pe gură şi nici măcar de strigăte, ci doar de un fel de şuierături, plus plesnetele loviturilor, constituie prin ele însele un spectacol neobişnuit. Violenţa e semiabstractizată. Ca să fie acceptat în gaşcă, Serghei trebuie să se bată cu mai mulţi adversari în acelaşi timp; bătaia e filmată într-un cadru larg, în care intră şi publicul – alţi elevi, care comentează surescitaţi prin semne. Mişcările sînt realiste – atît loviturile pe care şi le dau combatanţii, cît şi semnele pe care le fac chibiţii –, dar efectul tabloului este unul de stilizare; are ceva în comun cu reprezentarea bătăilor de stradă ca balet, în

-ul

Pe de altă parte, în

nu există nimic comparabil cu reprezentarea realistă şi repetată a unei ţeste zdrobite – cu o sticlă, cu o mobilă grea, cu un ciocan confecţionat la ora de atelier (capul aparţine chiar profesorului după indicaţiile căruia a fost confecţionat ciocanul); după cum nu există nimic comparabil cu avortul de-aici, filmat în plan-secvenţă – ca şi la Mungiu, pe care regizorul ucrainean pare chitit să-l întreacă (avortul din filmul său necesită ustensile mai multe şi mai fioroase decît cele din filmul lui Mungiu). Ca şi cînd ingredientele astea – vorbitul exclusiv prin semne, violenţa şi sexul (destul de explicit la rîndul lui) – n-ar fi de-ajuns pentru a epata, Slaboşpiţki îşi construieşte spectacolul numai din cadre lungi şi foarte lungi, în care pune la bătaie diverse scheme coregrafico-picturale, foarte bine stăpînite tehnic. Primul tablou e unul cu oameni aşteptînd un autobuz, înşiraţi într-o linie orizontală la mare distanţă de cameră, a cărei privire cade perpendicular pe orizontala formată de ei; e ceea ce istoricul de film David Bordwell numeşte un cadru „planimetric“, construit pe refuzul iluziei de adîncime a imaginii.  Schema se schimbă însă total în cadrul numărul doi: un travelling de Steadicam, care, focalizat pe spinarea lui Serghei, pătrunde odată cu el în adîncul unui spaţiu (curtea şcolii) şi apoi încremeneşte într-un nou tablou – o ceremonie şcolară filmată prin două rînduri de geamuri şi uşi, care creează un efect puternic de adîncime. În aceste două cadre de început, hiperformalismul lui Slaboşpiţki încă se manifestă modest; cadrele spectaculoase, construite ca nişte numere de forţă, epatante la maximum, într-un spectacol de regie, urmează mai încolo – caftul în grup din curtea şcolii, expediţiile nocturne în parcarea de TIR-uri, secvenţa avortului. 

Există motive cît se poate de bine întemeiate de a-l acuza pe Slaboşpiţki că-i exploatează pe tinerii cu care lucrează – surdomuţi adevăraţi – în interesul acestui amestec de mizerabilism şi formalism. Regizorul a fost lăudat pentru că nu-i reduce pe aceşti tineri la dizabilitatea lor şi nu-i sentimentalizează pentru ea; aşa e, numai că nici nu i-a abordat cu vreo curiozitate reală pentru observarea şi documentarea vieţii lor, ci doar a pus în scenă cu ajutorul lor o idee adusă de-acasă despre un mediu tineresc unde toată lumea e perfect amorală (ca în unele filme ale americanului Larry Clark), unde nu există decît legea celui mai tare etc. Există oare vreo legătură între amoralitatea acestor personaje şi faptul că nu vorbesc şi nu aud, ceea ce le izolează de restul lumii? (În măsura în care permite facerea unei asemenea legături, filmul e mai mult decît problematic.) Sau e comunitatea lor, cu ferocitatea şi insularitatea ei, o imagine alegorică? Dar dacă da, atunci care-i cel de-al doilea termen al alegoriei? „Natura umană“? Starea Ucrainei? Nici una dintre aceste analogii nu suportă să fie explorată riguros. În măsura în care liceul de surdomuţi din

se vrea o alegorie a „naturii umane“, avem de-a face cu o idee simplist-nihilistă despre cum e ea, natura, brutală, lipsită de scrupule, fără nici un dumnezeu etc. În măsura în care se vrea o alegorie a stării Ucrainei, nu iese din nişte clişee despre anomia postsovietică – ziduri scorojite, cozi la paşapoarte, turpitudine posacă etc. Proiectat în premieră la Cannes, în secţiunea „Semaine de la critique“, filmul lui Slaboşpiţki a devenit una dintre senzaţiile festivaliere ale anului trecut. Deşi de la bun început au existat şi disidenţe la nivel înalt în rîndurile criticii (de pildă, în Franţa,

a fost recenzat negativ în

şi în

), el rămîne per ansamblu un film supraevaluat.  

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Bătaie ca în filme între fanii Angliei și Serbiei la Gelsenkirchen înaintea meciului celor două echipe de la Euro 2024. Meci cu grad ridicat de risc VIDEO
Un fan al Angliei și un ofițer de poliție din Germania s-au ales cu răni grave după ce huliganii au atacat un bar în care suporterii Serbiei sărbătoreau înaintea meciului Serbia - Anglia de la Euro 2024, care va începe la ora 22.00.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.