Macho woman

Publicat în Dilema Veche nr. 471 din 21-27 februarie 2013
Macho woman jpeg

ÔŚĆ Misiunea: 00.30 A.M./Zero Dark Thirty (SUA, 2012), de Kathryn Bigelow.

Zero Dark Thirty e odiseea v├«n─ârii lui Bin Laden, relatat─â de Kathryn Bigelow ├«ntr-o manier─â ultratehnicist─â ÔÇô f─âr─â retoric─â patriotic─â evident─â (nici ├«n imagini, nici ├«n dialoguri, nici ├«n muzic─â) ┼či cu un minimum de human interest. Eroina, o agent─â CIA (Jessica Chastain) care-┼či dedic─â mai bine de un deceniu din via┼ú─â acestei v├«n─âtori, e subiectul unei descrieri strict externe sau behavioriste (care-i ambiguizeaz─â ocazionalele semne de sl─âbiciune sau de conflict interior), ┼či strict limitate la ceea ce ┼úine de munca ei (l─âs├«nd impresia c─â, timp de zece ani, nu are nici un fel de via┼ú─â privat─â). Iar munca ei const─â ├«n principal din ┼čedin┼úe (filmate ┼či montate c├«t s-a putut de cinetic); nici nu particip─â la raidul final asupra ascunz─âtorii lui Bin Laden. ├Än schimb, pe la ├«nceputul filmului particip─â la interogarea unui suspect care ar putea de┼úine informa┼úii pre┼úioase. ├Än interogatoriile respective, un rol important ├«l joac─â tortura. Eroina e ini┼úial tulburat─â, dar se obi┼čnuie┼čte repede.

Bigelow a declarat c─â ZDT e ÔÇ×apoliticÔÇť, iar scenaristul l-a descris ca pe un test Rorschach, ├«n care spectatorii tind s─â-┼či reg─âseasc─â propriile op┼úiuni politice, indiferent care s├«nt acestea: cu alte cuvinte, cei care condamn─â recursul CIA-ului la tortur─â ar trebui s─â interpreteze tot ca pe o condamnare ┼či prezentarea no comment pe care le-o face filmul actelor respective. Dar lucrurile n-au func┼úionat chiar a┼ča. Au existat interven┼úii din partea unor intelectuali ultragia┼úi (nici unul mai ultragiat dec├«t Slavoj Zizek), care au sus┼úinut c─â, ├«n contextul ├«n care ne s├«nt prezentate actele de tortur─â, maniera asta de prezentare macho-impasibil─â echivaleaz─â cu acceptarea lor. Membri ai Senatului SUA au condamnat ZDT (├«mbr─â┼úi┼č├«nd, ├«n schimb, Lincoln-ul lui Spielberg), iar CIA, care cooperase cu cinea┼čtii ├«n procesul lor de documentare (filmul se prezint─â ca o relatare fidel─â a m─ârturiilor unor persoane implicate direct), a ├«ncercat s─â se distan┼úeze de un film din care se ├«n┼úelege c─â, oric├«t de resping─âtoare ar fi, tortura a fost totu┼či eficient─â ├«n procesul localiz─ârii lui Bin Laden. Conform comunicatelor CIA (care a trebuit s─â se consoleze cu felul ├«n care e prezentat─â ├«n Argo), ideea asta ar fi una fals─â. Cert e c─â, dintr-un favorit al prezic─âtorilor de Oscaruri, ZDT s-a transformat repede ├«n oaia neagr─â a ritualurilor de autoflatare hollywoodian─â de anul acesta. Dar, a┼ča problematic cum e ÔÇô de fapt, tocmai pentru c─â e mai problematic ÔÇô, e un film mai interesant dec├«t Argo ┼či Lincoln.

Evident c─â nu e ÔÇ×apoliticÔÇť. De fapt, tocmai pentru c─â nu d─â nici un context politic (nimic despre istoria Al-Qaedei ┼či a lui Bin Laden, nimic despre r─âzboiul din Irak), el ├«ndepline┼čte o func┼úie cultural─â precis─â: contribuie la consacrarea unui mit prin vizualizarea acestuia. ├Än esen┼ú─â, e povestea g─âsirii ┼či a uciderii unui balaur. Abilitatea, elegan┼úa ┼či personalitatea lui Bigelow se manifest─â prin faptul c─â se dispenseaz─â de human interest ┼či de retoric─â patriotic─â, substituindu-le o mistic─â a ÔÇ×profesionalismului purÔÇť (mistic─â realizat─â prin feti┼čizarea ÔÇ×tehnicalit─â┼úilorÔÇť) ┼či prin faptul c─â (respect├«nd, de altfel, istoria) personific─â aceast─â mistic─â macho nu la genul masculin, ci la genul feminin. A┼ča cum Bigelow ├«ns─â┼či ┼či-a c├«┼čtigat o reputa┼úie de femeie-regizor care-i bate pe b─âie┼úi cu propriile lor juc─ârii (filmele ei feti┼čiz├«nd tehnologia militar─â cu mai mult─â grij─â pentru exactitate dec├«t pun ei ├«n filmele lor), eroina e mai consecvent─â ├«n v├«narea lui Bin Laden dec├«t to┼úi b─ârba┼úii din jurul ei: ei se mai dau b─âtu┼úi sau se mai las─â distra┼či; ea ÔÇô niciodat─â. (├Än primul r├«nd, nu se las─â distras─â de preocup─ârile sentimentale asociate tradi┼úional ÔÇ×feminit─â┼úiiÔÇť.

Feminismul lui Bigelow e, de fapt, unul destul de old-fashioned, din perspectiva c─âruia femeile trebuie s─â triumfe ├«n termenii impu┼či de b─ârba┼úi, dovedindu-se mai pricepute ca ei la chestii gen pistoale ┼či avioane militare. Odat─â cu acceptarea acestor termeni, e acceptat─â ┼či deprecierea preocup─ârilor sentimentale ca ÔÇ×fleacuri feminineÔÇť.) Acuza┼úiile cum c─â filmul ar face apologia torturii i se trag, ├«n parte, de la aceast─â focalizare macho-feti┼čist─â pe chestiuni de meserie, de practic─â, de via┼ú─â profesional─â, ├«n defavoarea vie┼úii morale. Contextul ─âsta pare s─â justifice tortura cu argumentul pragmatismului ÔÇô ea permite apropierea de un obiectiv (a c─ârui legitimitate pare nechestionabil─â). Cu at├«t mai mult cu c├«t, structural ┼či stilistic, ZDT e un film de ac┼úiune: senza┼úiile tari constituie moneda lui, iar scenele respective fac parte din oferta lui de senza┼úii tari, nu ├«n sensul c─â ele ar fi torture porn (e rezonabil de presupus c─â n-au fost g├«ndite pentru a fi savurate de vreun spectator dintr-o pozi┼úie perfect confortabil─â), ci ├«n sensul c─â fac parte din v├«n─âtoare, iar v├«n─âtoarea ├«ns─â┼či e menit─â s─â-l ÔÇ×prind─âÔÇť pe spectator, s─â-l excite. Reac┼úiile ultragiate s├«nt de ├«n┼úeles, de┼či poate nu venind tocmai din partea lui Zizek, care declara ├«n 2002 c─â admir─â ├«n continuare, la Lenin, refuzul prejudec─â┼úilor burghez-umaniste ├«mpotriva violen┼úei: ÔÇ×De ce nu violen┼ú─â?ÔÇť ├Än cazul ─âsta, merit─â ├«ntrebat la r├«ndul lui: ÔÇ×De ce nu tortur─â?ÔÇť De ce un lucru care i se pare provocator ├«ntr-un sens util, atunci c├«nd vine de la Lenin, i se pare ÔÇ×obscenÔÇť ├«ntr-un film hollywoodian?

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.