Lumi smulse din ţîţîni

Publicat în Dilema Veche nr. 494 din 1-7 august 2013
Lumi smulse din ţîţîni jpeg

● Deturnarea / Kapringen (Danemarca, 2012), de Tobias Lindholm.

Cînd un vapor comercial danez este capturat, în apele Oceanului Indian, de nişte piraţi (somalezi) ai zilelor noastre, preşedintele companiei deţinătoare a vaporului decide să negocieze personal pentru eliberarea echipajului. Piraţii (reprezentaţi de un excelent vorbitor de engleză, care insistă – nu neapărat liniştitor – să fie considerat un simplu intermediar/interpret) încep prin a cere 15 milioane de dolari. Încrezător în abilitatea sa de a-şi păstra sîngele rece la masa tratativelor (deşi e prima oară cînd şi-o exersează negociind pentru vieţi omeneşti), preşedintele companiei începe prin a oferi un sfert de milion. Procesul de negociere se va întinde pe cinci luni.

Munca disciplinată a regizorului-scenarist Tobias Lindholm constă în relatarea fără comentarii a acestui proces, comutînd cu regularitate între incinta companiei din Copenhaga (unde punctul de vedere narativ e aliniat la perspectiva preşedintelui) şi spaţiul aproape la fel de închis al vaporului imobilizat în larg (unde punctul de vedere narativ e aliniat, nu mai puţin riguros, la perspectiva unuia dintre ostatici – bucătarul echipajului). Reprezentativă pentru inteligenţa sobră a narării este decizia de a trata declanşarea crizei – năvălirea piraţilor pe navă – nu de-aproape, din preajma bucătarului, ci de departe, din preajma preşedintelui de companie chemat să asculte ultima transmisiune a comandantului de navă. Comutarea între cele două canale de acces la evenimente nu face ca accesul spectatorului să fie, în ansamblu, altfel decît parţial, mărginit, „tunelar“ – aşa-zisul translator, cu insistenţa sa de a nu fi confundat cu piraţii (pe care, totuşi, el şi numai el pare să-i conducă), nu e mai puţin incognoscibil pentru bucătar (care vorbeşte cu el faţă în faţă) decît pentru preşedintele companiei (redus la a încerca să-i ghicească gîndurile prin telefon). Aderenţa elegantă la limitatele perimetre de cunoaştere accesibile celor doi protagonişti e însoţită de distanţa observaţională menţinută inclusiv faţă de ei – atît bucătarul (care e un tip deschis – genul ursuleţ), cît şi capitalistul (care e un tip închis – subţire, oţelos şi gri-metalizat, ca o lamă) sînt construiţi ca personaje numai prin descriere externă. Ce se întîmplă cu bucătarul este că, dacă pe la începutul captivităţii poate fraterniza spontan cu piraţii pe durata unei partide de pescuit (o secvenţă care are şi meritul de a mai disipa din alteritatea acestora din urmă), lunga şi traumatizanta experienţă îl afundă progresiv într-o stare de prostraţie apropiată de semnalmentele catatoniei. În timpul acesta, capitalistul devine el însuşi prizonierul firmei (la propriu – încetează să mai treacă pe acasă) şi are dificultăţi tot mai mari în a-şi controla nervii. Dincolo de faptul că pretenţiile lui de sînge rece au parte de o umilitoare punere la punct, filmul Deturnarea lasă în urma sa nu atît o morală clară, cît o întrebare sîcîitoare cu privire la responsabilităţile umane aferente leadership-ului capitalist.      

● Lore (Germania-Australia, 2012), de Cate Shortland.

În mai 1945, cînd părinţii ei nazişti se predau autorităţilor de ocupaţie, o fată de 14 ani, Lore (Saskia Rosendahl), rămîne singură cu fraţii ei mai mici, patru la număr, printre care un bebeluş. O coproducţie Germania – Australia, adaptare după o romancieră britanică de origine germano-australiană (e vorba despre Rachel Seiffert şi despre romanul ei din 2001, The Dark Room), Lore pune în imagini călătoria celor cinci copii, prin păduri şi uneori prin sate (nu şi prin oraşe mari), pe cîmpii presărate cu ruine, cadavre şi talismane naziste, din Bavaria pînă pe lîngă Hamburg, unde speră s-o găsească pe bunica lor. Imaginile reprezintă nu o dată o lume răsturnată la propriu, cu susul în jos, aplecată într-o rînă, văzută prea de-aproape sau dintr-un unghi parţial obturat şi, secvenţă după secvenţă, sînt montate într-o ordine intenţionat dezorientantă – multe planuri-detaliu şi puţine vederi de ansamblu, puţine racorduri line-ca-la-Hollywood şi multe fracturi uşoare: un cine-mozaic impresionist, reprezentînd o lume scoasă din ţîţîni. Dimensiunea de basm pe care o are periplul copiilor prin acest peisaj – în parte postapocaliptic, în parte pastoral, în parte macabru-grimmian (de Hansel şi Gretel) – e accentuată de întîlnirile lor cu o văduvă nazistă (care arată ca o vrăjitoare), respectiv cu un înger păzitor. Acesta din urmă e un tînăr intens-taciturn, aflat în posesia unor documente care-l identifică drept evreu. Temeinic îndoctrinată de părinţi (ca şi alţi compatrioţi care-i ies în drum, ea respinge dovezile fotografice ale crimelor naziste, expuse la tot pasul de către Aliaţi), Lore se uită la el cu o repulsie fascinată, care, sub efectul febrei, se contopeşte cu pulsiunile sexualităţii ei abia trezite. Starea de insanitate în care ajunge Lore pînă la capătul călătoriei e poetizată copios – şi poate preţios – de către regizoarea australiană Cate Shortland, prin recursul ei la pirotehnie impresionistă, dar finalul – un act de violenţă simbolică, săvîrşit de eroină împotriva generaţiilor trecute – refuză tăios perspectiva unei vindecări grabnice. 

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

florica boboi 8 jpg
Florica Boboi, noua câștigătoare Chefi la Cuțite! „Îmi bate inima de mor. N-am câștigat nimic în viața mea”
Florica Boboi este câștigătoarea sezonului 10 al emisiunii Chefi la Cuțite. Chiar de Ziua Națională a României, cei trei finaliști au avut o bătălie de zile mari pentru marele trofeu.
Evgheni Prigojin FOTO TASS
Fost coleg de închisoare cu Prigojin: Este un bulangiu, literalmente
„Noi doi am ispăşit o pedepsă în acelaşi timp. Aş vrea să vă spun că Prigojin este un bulangiu, literalmente”, declară Saşa Kurara într-o înregistrare video.
11172012 jpg
Costa Rica - Germania. Fosta campioană mondială din 2014 părăsește pentru a doua oară consecutiv competiția încă din faza grupelor
Multipla campioană mondială, Germania, părăsește pentru a doua oară consecutiv această competiție după triumful obținut în 2014.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.