La umbra părului în floare

Publicat în Dilema Veche nr. 787 din 21-28 martie 2019
La umbra părului în floare jpeg

● The Wild Pear Tree / Sub umbra părului sălbatic (Turcia, Macedonia, Franța, Germania, 2018), de Nuri Bilge Ceylan. 

În cel mai recent film al său, proustian intitulat The Wild Pear Tree / Sub umbra părului sălbatic, cineastul turc Nuri Bilge Ceylan continuă meticuloasele sale căutări formale generate de identitate și căutarea de sine, de data asta prin unghiul unui tînăr scriitor aspirant, revenit acasă după finalizarea studiilor, în orașul-port al părinților săi și în satul bunicilor din Anatolia. Îndrăgostit de literatură, Sinan Karasu (Aydın Dogu Demirkol) visează să devină dacă nu un scriitor mitic precum Virginia Woolf, Márquez sau Kafka (ale căror chipuri tronează în casa unui faimos scriitor la care merge pentru sfat), cel puțin unul relevant. El se luptă să strîngă fonduri pentru a-și publica prima carte, de inspirație autobiografică, intitulată chiar Părul sălbatic. Pe lîngă neîncrederea blazată a semenilor săi în rostul literaturii sau cinismul față de artă al autorităților sau al oamenilor de afaceri locali la care apelează pentru a-i finanța proiectul, Sinan se confruntă și cu un tată boem și inconștient, profesorul Idris, care a strîns mari datorii din cauza jocurilor de noroc (în interpretarea de neuitat a lui Murat Cemcir).

Deși fotograf și director de imagine ca formație, abordarea regizorului turc vine însă dinspre literatură, dialogurile sale sînt foarte literare, uneori livrești, dar întotdeauna de substanță. Precedenta sa creație, Somn de iarnă / Winter Sleep (2014), avea în centru un scriitor prosper și egoist, fost actor, intimidat de mersul grăbit al lumii în care nu-și mai găsește rostul, asupra căreia își acordă lungi și voluptuoase momente de reflecție, chiar dacă opace la suferința celor mai mărunți sau la anacronismul dintre istorie și durata individuală. Langoarea cehoviană din Somn de iarnă este prelungită, chiar dacă mai estompat și dinamizată de suspans, și în acest film la fel de dedicat anatomiei melancoliei umane sau eternului dor după altceva. De data asta, The Wild Pear Tree chestionează lucid, dar și cu un amar simț al umorului, irelevanța și chiar inutilitatea profesiei de scriitor, în vremuri în care memoria – citîndu-l pe Jean-Luc Godard – nu se mai formează prin filme, ci la televizor (și pe ecranul tabletei, am putea adăuga). Sinan provine dintr-un spațiu foarte asemănător cu România, surprins în planuri largi și elaborate, spațiu al unor mari contraste între orașele cosmopolite sufocat de construcții noi și diforme și pastorala zonă rurală, scufundată în trecut și tradiții, pe ale cărei ulițe încă putem zări vetusta Dacia 1300. Unde oamenii, mai simpli sau fini intelectuali, se delectează sub mirajul televiziunii și al plăcerilor anodine.

Un poet metafizic al vieții la confluența sa cu hazardul și cu precaritatea clipei, așa cum transpare din capodopera sa Once Upon a Time in Anatolia / A fost odată în Anatolia (2012), Nuri Bilge Ceylan este în egală măsură și un senzual înnăscut al imaginii. În cadre parcă nesfîrșite, dictate de durata subiectivă, el are răbdarea de a înregistra pe peliculă hieratice peisaje autumnale năpădite de brumă, statui din marmură neagră de inspirație antică, cîrduri de pescăruși plutind deasupra Mării Marmara, picuratul apei, foșnete, șoapte sau valuri de tăcere, plutirea fulgului de nea sau vîntul fluturînd prin bogatul păr negru al fetei de care Sinan fusese îndrăgostit, Hatice. În secvența reîntîlnirii celor doi, cineastul turc reușește un adevărat tur de forță, ca dovadă că secvența ar putea funcționa foarte bine și ca scurtmetraj. Camera urmează fluid jocul seducției, astfel încît chiar și conturul cuceririi unei frunze de către raza de lumină degajă intimitate. Hatice urmează să se căsătorească, conform tradiției, dar visează bovaric să evadeze din cătunul uitat de lume. În largile spații tainice ale Anatoliei, aparatul de filmat surprinde, ca într-un miraj buñuelian, copii mici lăsați la umbră în căruțuri vechi și năpădiți de roiuri de furnici, sau oameni adormiți pe pămînt și prinși în uitare, pe care se plimbă în voie micile insecte ale cîmpului.

Sinan întruchipează condiția scriitorului care nu are public în primul rînd pentru că nu are nici bani pentru a ajunge la acesta, iar pentru a supraviețui se va dedica probabil unei cariere didactice. Tînărul are totuși un cititor atent, Idris, dependentul disprețuit de familie și de comunitate, alături de care trudește pentru a găsi apă în puțul gospodăriei de la țară. Căci, în toată ratarea lui, Idris mai are încă puterea de a visa sau de a regreta (cum spunea Tarkovski, „timpul poate fi reversibil prin repararea greșelilor noastre“). Chiar dacă nu are încă decît un cititor fidel și profesia sa pare inutilă într-un timp profan, Sinan crede în forța cuvîntului, conștient că nu are cum să ajungă la apă fără a-i compune poeme (vorba poetului, „Sapă numai, sapă, sapă, / pînă dai de stele-n apă“). El se simte provocat și responsabil să prindă în cuvinte taina vieții, în asentimentul lui John Fowles, care, în Jurnalul său, nota că „arta, această imensă rezervație naturală de mister (…) are rolul de a-l conserva“.

Filmul rulează pe ecranele din România din 8 martie.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.