iRelevant

Publicat în Dilema Veche nr. 618 din 17-23 decembrie 2015
iRelevant png

Steve Jobs (SUA), de Danny Boyle.

După moartea lui Steve Jobs în 2011, care a coincis destul de aproape cu cea a unei alte personalități în domeniul IT, Dennis Ritchie, pe reţelele de socializare circula următorul mesaj viral: „Fără Jobs, n-am avea iProduse și laptop-uri foarte scumpe. Fără Ritchie, n-am avea UNIX şi programe și ar trebui să citim cu toții în cod binar. Jobs e lăudat ca un Iisus al calculatoarelor şi Ritchie e ignorat“. Contrastul nedrept între IT-istul-vedetă şi programatorul-expert lăsat în umbră are ecouri şi în biopic-ul Steve Jobs al lui Danny Boyle: Jobs (Michael Fassbender cu ochi căprui) e un marketer inovator, exigent şi super-calculat care mai degrabă şi-ar trăda un vechi coleg ca Steve Wozniak (Seth Rogen) decît să schimbe ceva în planul unei prezentări de produs din considerente neimportante, precum umanitatea şi recunoştinţa; cînd Wozniak îl roagă să mulțumească pe scenă echipei Apple II, care a creat baza tehnologică a viitoarelor Mac-uri, Jobs refuză categoric, sugerînd că să recunoască tradiția ar fi totuna cu a privi înapoi.

Steve Jobs e scris de Aaron Sorkin (Charlie Wilson’s War; The Social Net­work; The Newsroom) după tiparul Birdman de dramaturgie: urmărește protagonistul plimbîndu-se în culise înainte de contactul cu publicul, în timp ce colegii, subalternii și apropiații îl prind din urmă să-i spună ce ar trebui să facă, ce n‑a făcut sau ce îi arde sufletul să îi spună în acel moment total nepotrivit. Primul din cele trei momente între care sare filmul e lansarea Macintosh, în 1984. O fostă iubită, Chrisann (Katherine Waterston cu alură hippie), vrea ca Jobs să o recunoască pe fetița ei, Lisa, ca fiind și a lui, în timp ce el își neagă paternitatea – ba chiar a avut delicateţea să declare într-un interviu dat revistei Time că 28% din bărbații din Statele Unite ar fi putut să o conceapă pe Lisa. Andy Hertzfeld (Michael Stuhlbarg), un coleg după toate semnele serios, care a avut ghinionul ca Macintosh-ul să aibă un glitch în partea proiectată de el, încearcă (degeaba) să-l convingă pe Jobs că e OK să meargă înainte cu lansarea și dacă Macintosh-ul nu spune „Bună“, cum ar trebui. Asistenta de origine poloneză a lui Jobs, Joanna (Kate Winslet care pare că o joacă pe Meryl Streep), încearcă cu tot calmul, cu toată diplomația şi argumentarea insistentă să îl înduplece pe Jobs să nu fie mai măgar decît îi permite contextul. Şeful lui, John Sculley (Jeff Daniels), alternează încurajările paterne cu o tendinţă destul de agresivă de a-l psihanaliza. Aceiaşi jucători se reunesc în următoarele două momente din film, lansarea ratată a modelului NeXT, din 1988, şi lansarea iMac-ului cu carcasă transparentă, în 1998. Comportamentul lui Jobs faţă de ei arată cît (nu) şi-a dezvoltat personalitatea de-a lungul acestor ani şi cum a evoluat firma Apple. Filmul fiind atît de grăbit şi cu o reţea de personaje atît de extinsă, jumătate din poveste o spun schimbările de suprafaţă: Lisa (Makenzie Moss/Ripley Sobo/Perla Haney-Jardine) creşte, Wozniak se tunde, Chrisann arată cam la fel (şi acest fapt e sugestiv); Joanna e tot mai aranjată şi bine îmbrăcată şi, pe scurt, seamănă tot mai mult cu Kate Winslet; Jobs se îmbracă într-un pulover negru mulat şi renunţă la sacou (şi astfel revoluţionează imaginea CEO-ului).

Biopic-ul lui Boyle şi Sorkin nu este unul convenţional, plictisitor-sintetic şi cu cronologie vastă, dar nici nu era nevoie de aşa ceva: la mai puţin de patru ani de la moartea lui Jobs, e deja protagonistul unui alt film de ficţiune (Jobs, r. Joshua Michael Stern, 2013, cu Ashton Kutcher în rolul principal) şi al unui documentar (Steve Jobs: The Man in the Machine, r. Alex Gibney, 2015). Steve Jobs respectă regula de bază a filmului biografic, în care toţi cei din jurul personajului eponim sînt supporting players, dar pune la îndoială presupunerea că această ierarhie dramaturgică e şi una morală, că un antreprenor ambiţios poate – şi trebuie – să-i calce pe alţii în picioare ca să ajungă la vîrf. E cu totul altă problemă, însă, dacă reiese ceva interesant din chestionarea acestui mit al geniului inuman, mai ales că Jobs era, în ciuda comparaţiei autoflatante cu Da Vinci, un vînzător de produse. În esenţă, prea puțin contează dacă e sufletist. Haloul mitic al lui Jobs vine din convingerea că el a creat într-adevăr o piaţă pentru produsele IT mai intuitive, prietenoase şi sofisticate ale căror nume începe cu „eu“, în loc să fie doar omul potrivit la locul potrivit și să-și aproprieze cu nerușinare tehnologii dezvoltate de alții; lipsa de recunoștință față de Wozniak reprezentată în film e o variantă soft a acuzațiilor de furt intelectual din viața reală. Deși lui Sorkin îi iese mai bine echilibrul între lumea virtuală (tehnologia) și lumea reală (nucleul de inventatori, instituțiile, societatea) în The Social Network, aici, prezența lui Jobs și a sateliților lui lasă tot restul peisajului în eclipsă. Consumatorii produselor Apple sînt întotdeauna redați colectiv, ca publicul tînăr care participă la lansări și așteaptă prezentarea cu entuziasmul de dinaintea unui concert.

Altfel, filmul e entertainment inteligent cu actori talentați și fiecare din ei merită un premiu că poate rosti replicile lui Sorkin la debitul necesar și cu fluctuații. Danny Boyle găsește metode să mențină filmul coerent (în cele cîteva flashback-uri și suprapuneri temporale din cronologia altfel liniară) și dinamic vizual – în cel puțin o secvență, chiar înaintea lansării NeXT, renunță cu totul la mizanscena realistă. Scenografia e mai degrabă pragmatic decît creativ folosită: întorcîndu-ne în timp douăzeci de ani, holurile și hainele de gală arată cam la fel ca azi, dar PC-ul arată ca o piesă de muzeu. Aflîndu-se într-o încurcătură similară pentru Computer Chess (2013), plasat în 1980, regizorul Andrew Bujalski a ales să-și facă povestea să pară cît mai „de epocă“ cu totul: filmul lui e în alb-negru spălăcit, iar jucătorii de șah virtual sînt îmbrăcați și aranjați într-un stil desuet. Însă, dacă Boyle ar fi făcut la fel, atunci Steve Jobs ar fi devenit un film despre schimbare tehnologică, n-ar mai fi fost despre ego-ul lui Jobs.

Irina Trocan e critic de film şi coordonează site-ul de cultură şi media Acoperişul de Sticlă.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Cum este terorizată de vecini o familie din Timișoara: „Coșmarul durează durează de 20 de ani, defilează cu topoare și cu un pistol prin curte” VIDEO
Imagini șocante surprinse de o cameră de supraveghere, în ele se observă cum mai mulţi cetăţeni de etnie romă terorizează o familie din Timişoara. Primarul Dominic Fritz a publicat imaginile și a făcut apel la instituţiile statului pentru a stopa acest fenomen.
image
Medicamentele care vor fi retrase din farmaciile din România, de săptămâna viitoare
Șapte medicamente de pe piață vor fi retrase pentru că nu respectă standardele de conformitate.
image
Perla Coroanei industriei auto din România. Cum a ajuns Uzina Aro în vizorul negustorilor de automobile din întreaga lume
Automobilul Românesc Original, ARO, supranumită „Florea de colţ” a munţilor, a cunoscut gloria în anii ’70 şi ’80. În Italia, în 1972, presa vremii vorbea elogios despre un câştigător al unui mare raliu automobilistic internaţional, cel de la Prato.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.