Între vieți

Publicat în Dilema Veche nr. 777 din 10-16 ianuarie 2019
Între vieți jpeg

● Transit / Tranzit (Polonia-Marea Britanie-Franța, 2018), de Christian Petzold. 

În timpul invaziei naziste, un tînăr german, Georg, fuge din Parisul asediat, asumîndu-și identitatea unui scriitor german care tocmai s-a sinucis și ale cărui acte de emigrare în Mexic intră în posesia lui. Georg este probabil un evadat evreu dintr-un lagăr de concentrare sau poate un refugiat politic (încearcă să îl salveze pe unul dintre tovarășii săi, -Heinz, iar după moartea acestuia îi caută pe soția sa maghrebiană și pe fiul său, Driss, care începe să vadă în el un tată). În orice caz, este permanent hăituit, flămînd, anxios și nesigur asupra succesului tentativei sale de evadare. Blocat în Marsilia, lui Georg îi tot iese în cale Marie, o femeie misterioasă (Paula Beer) care își caută soțul dispărut, pe nume Weidel, scriitorul a cărui identitate o preia Georg (foarte bun Frank Rogowski, cu alura sa de Joaquin Phoenix neamț). Marie este însă ambiguă, ea fiind implicată și într-o poveste amoroasă cu medicul pediatru Richard, la care Georg apelează pentru a-l îngriji pe micul Driss, care suferă o criză de astm aflînd că Georg va părăsi Franța.

Recurgînd la vocea unui narator, Tranzit, ultimul film al cineastului german Christian Petzold, obține simultan un efect de distanțare brechtiană a spectatorului, ceea ce îi refuză tonul moralizator/autocompătimitor (de care sînt nelipsite majoritatea filmelor de gen, chiar și cele foarte bune), și în același timp dă o senzație copleșitoare de imersiune în poveste. Totul pe fondul unei admirabile execuții artistice, setată într-un cadru estetic minimalist și amăgitor, în care totul – spațiu, timp, protagoniști, gesturi, gînduri, sentimente – se repoziționează în fiecare moment.

În filmele sale care au rulat anterior în România, cineastul german era preocupat de o cronică lucidă a macro-istoriei, atît prin analiza climatului din Germania de Est cu puțin înaintea căderii Zidului Berlinului, în Barbara (2012), cît și prin reflecția destul de neconvențională asupra condiției evreului post-Holocaust, în Phoenix (2014), ambele avînd-o ca protagonistă pe vedeta cinematografiei germane Nina Hoss. Însă, în acest cel mai bun film al său de pînă acum, Petzold renunță, cu toate riscurile, la anvergura unor momente istorice precise și se concentrează asupra corespondenței peste timpuri între crizele istoriei, care forțează oamenii să plece în pribegie, înscriind-o într-o capsulă temporală anistorică. Aproape că nu simți disonanța dintre decoruri și costume ale anilor ’40 și trenurile de mare viteză și clădirile cu arhitectură contemporană de secol 21 (paralela dintre Marsilia ca leagăn al crizei migranților acestui secol duce cu gîndul la recentul Happy End de Michael Haneke, portul Le Havre avînd un rol asemănător în filmul omonim realizat de Aki Kaurismäki în 2011). Căci Tranzit are ambiții mai mari decît romanul scriitoarei Anne Seghers din care s-a inspirat, ea însăși refugiată evreică în Marsilia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Marsilia este și locul peremptoriu, simbolic către libertate, este pragul către o lume nouă pe care o caută refugiații din toate timpurile, indiferent de tărîmul de unde fug și de locul de destinație, indiferent de statutul lor de animale hăituite și folosite atît de localnici și de autoritățile țării de tranziție, cît și de cele ale țării de proveniență. Într-o continuă căutare și disoluție a măștilor și identităților, personajele trăiesc coșmarul unui loc de trecere care seamănă cu un purgatoriu dantesc, unde tarele firii umane sunt expuse necruțător („Chiar nimeni nu mai are milă?“, se întreabă Georg în momentul săltării unei tinere mame, fără ca nimeni să intervină dintre martorii refugiați cazați la hotelul mizer). Există puțină speranță în condiția umană, totuși există („umbrele morților pot fi scoase din iad cu sacrificii și rugăciuni fierbinți“), pe fundalul unui zgomot de fond terifiant prezent în tot filmul, ca un contrapunct exterior al bruiajului fricii. O frică ce vine, în cazul multor exilați, și din interior, în momentul în care se simt străini în propria viață (o femeie în așteptarea vizei se aruncă în gol, brusc și în tăcere, de lîngă Georg, de la un parapet foarte aproape de mare – spațiul eliberării, care totuși poate refuza libertatea în mod aleatoriu, una dintre navele cu refugiați fiind întoarsă din drum).

Pe lîngă felul labirintic și original în care reconfigurează o temă foarte actuală, a celei mai mari drame umanitare a secolului, criza refugiaților și pericolul reizbucnirii nazismului, Tranzit este o surpriză plăcută și pentru felul în care asimilează într-o manieră proprie influențe din estetica Noului Cinema german al anilor ’80. Într-un alt purgatoriu, imaginat în metroul berlinez de către Wim Wenders în filmul-cult Cerul deasupra Berlinului / Wings of Desire, un înger amestecat printre oameni, Damiel, îi îndemna nevăzut, deghizat ca voce a lor interioară, să se roage cu propriile lor cuvinte. În Tranzit mai important e ceea nu se spune, sensul tainic dintre o pauză sau alta a respirației muritorilor confruntați cu exilul provocat de semenii care au uitat să-și iubească aproapele. În cartea Cele zece porunci ale zilelor noastre, în care face o paralelă ingenioasă între Decalog și Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată la cîțiva ani după finalul celui mai mare război din toate timpurile (în care vede apogeul abisurilor răului atinse de umanitate), André Chouraqui atrăgea, printre altele, atenția asupra pericolului provenit din nerespectarea primei porunci biblice. În Declarația Universală ea echivalează cu imperativul că „nimeni nu poate fi arestat, deținut sau exilat în mod arbitrar“. „Dacă nu este liber, omul nu poate fi după chipul Ființei creatoare“, conchide Chouraqui, care visa la „o comunitate de destin pentru întreaga creație“, care să includă atît reconcilierea omului cu omenescul, cît și al acestuia cu divinitatea.

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.