Îngeri exterminatori

Publicat în Dilema Veche nr. 538 din 5-11 iunie 2014
Îngeri exterminatori png

● Borgman (Olanda-Danemarca-Belgia, 2013), de Alex van Warmerdam.

O prezenţă de umplutură în competiţia principală a Cannes-ului de anul trecut, producţia (în principal) olandeză Borgman, în regia lui Alex van Warmerdam, e o bizaroidă şi hipsteresc-macabră parabolă-mystery în care nu e întotdeauna clar cine, de ce sau cum, în schimb e clar că burghezia cu vilă în suburbie merită să sufere. Personajul titular (Jan Bijvoet), un vagabond cu barbă, ochi trişti, obraji supţi şi plete încîlcite, intră în scenă încolţit de trei vînători (printre care un preot cu puşcă) în ascunzătoarea lui subteran-forestieră şi apoi – odată scăpat de acolo printr-un incongruent tunel cît o galerie de mină – fugărit de ei printr-o pădure aparent presărată cu bîrloguri similare, ocupate de tovară şi de-ai săi. Ajuns la porţile unei cazemate moderniste, înăuntrul căreia pretinde că nu vrea să zăbovească decît preţ de un duş, Borgman este luat la bătaie de stăpînul casei, care prin acest act respingător se recomandă ca o ţintă legitimă pentru orice i-o fi rezervînd scenariul, oricît de crud. În schimb, stăpîna casei îl ia, în secret, sub protecţia ei; dincolo de faptul că pare să fie instantaneu vrăjită sexual de această apariţie şamanico-rasputiniană care este Borgman, femeia se recomandă iniţial ca fiind, în orice caz, mai sensibilă decît soţul ei – îşi omoară timpul pictînd, îi evocă pe copiii din sweatshop-uri ca să-şi ruşineze propria fetiţă răsfăţată –, dar îşi dă arama pe faţă refuzînd să-l lase sub acoperişul ei, pentru o noapte, pe prietenul bonei daneze, militar în permisie. Cît despre soţ, comportamentul acestuia se mai ameliorează cu ocaziile apariţiilor lui ulterioare, cînd dă dovadă de ceva tandreţe faţă de soţie, dar un alt lucru de care dă dovadă, cînd caută un grădinar şi intervievează candidaţi, este rasismul. Pe scurt, personajele soţului şi soţiei sînt programate să-şi dea în petic în feluri previzibile.

Printre precursorii importanţi ai filmului lui Alex van Warmerdam se numără Funny Games al lui Haneke şi Teorema al lui Pasolini; mergînd şi mai departe în trecut, se ajunge la Bunuel şi la vagabondul Boudu, personaj al lui Renoir. Ca şi în Teorema, o casă dintr-o zonă rezidenţială e întoarsă pe dos de un vizitator cu posibile origini supranaturale, deşi supranaturalul conjurat de van Warmerdam e unul de sorginte mai puţin angelică şi mai mult pop-demonică, pe muchia genului horror: vizitatorul e însoţit uneori de o pereche de cîini iviţi de nicăieri, iar alteori, cînd stăpînii casei dorm, obişnuieşte să se ciucească gol deasupra corpurilor lor. O altă diferenţă faţă de filmul făcut de Pasolini în plină revoluţie sexuală o constituie frigiditatea intrusului, care preferă să o ţină la distanţă pe complet subjugata stăpînă a casei, la fel cum şi unul dintre oamenii lui (are o echipă întreagă – doi bărbaţi şi două femei, cu nimic mai uşor de etichetat decît el) o ţine la distanţă pe tulburata bonă daneză. Ce-l apropie de un film ca Funny Games e afectarea unui anumit sado-chic – tuşele de stylishness din look-urile complicilor lui Borgman (personaje care altminteri nu au parte de caracterizări) şi al lui Borgman însuşi, sau comicul de descendenţă clasic-suprarealistă al unui cadru cu două cadavre întinse pe un pat, cu feţele în jos şi capetele atîrnînd peste margine, vîrîte în găleţi în care s-a turnat ciment. Deşi cadrul respectiv îşi poartă bine puse în evidenţă calităţile formale de tablou, de natură moartă, regizorul olandez tinde să mizeze mai mult pe ceea ce arată – de pildă, Borgman ucigîndu-l pe grădinarul familiei cu ajutorul unui tub prin care, Amazonia-like (deci suprarealist-incongruent), îi suflă în ceafă o săgeţică otrăvită –, decît pe cum o face. La nivelul punerii propriu-zise în imagini – mizanscenă, unghiulaţie, decupaj –, lui van Warmerdam îi lipseşte orice urmă de stil personal. Lipsa oricăror coups de cinema, a oricăror ambiţii de stil personal, cultivate la nivelul mizanscenei, unghiulaţiei sau decupajului, constituie un atu în cazul unui film ca (de pildă) Îngerul exterminator al lui Bunuel – plasat, tot aşa, într-un spaţiu al privilegierii sociale, ai cărui stăpîni, tot fără să-şi dea seama ce se întîmplă cu ei, sînt luaţi prizonieri de nişte forţe oculte. Însă la van Warmerdam, în total contrast cu Bunuel, strategia folosită de respectivele forţe, pentru a pune stăpînire pe vilă şi pe grădina acesteia, este nu doar ocultă, ci şi ocolită şi tărăgănată în feluri care sugerează o construcţie scenaristică prea capricioasă, cu prea multe idei aruncate în amestecătură, fără să fi fost dezvoltate. Pentru a aminti doar una dintre complicaţiile narative care, prin acumulare, pot lăsa o impresie tot mai puternică de arbitrar şi, implicit, de lipsă generală de însemnătate, uciderea grădinarului e o manevră de care Borgman şi oamenii săi (sau ce sînt aceştia) nu par să aibă nevoie pentru a se infiltra în vilă, mai ales dată fiind puterea ca de hipnotizator pe care liderul o exercită asupra stăpînei casei. Iar dacă o fac de dragul farsei în sine şi/sau de dragul demascării stăpînului casei ca rasist, situaţiile cu potenţial de farsă (interviurile pentru job-ul de grădinar, iar mai tîrziu o scenă cu toată lumea la masă) se fîsîie, iar demascările stăpînilor casei sînt bifări obosite ale unor arhibifate puncte de discurs antiburghez. Excentricitatea căutată a acestui film slab nu-i poate camufla lipsa de imaginaţie.   

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.