Idei nemaidiscutate în limba română

Publicat în Dilema Veche nr. 535 din 15-21 mai 2014
Idei nemaidiscutate în limba română jpeg

● Mircea Deaca, Cinematograful postfilmic: Note şi lecturi despre filmul contemporan, Editura Brumar, 2013.  

În introducerea la recenta sa carte – Cinematograful postfilmic, Mircea Deaca deplînge, pe bună dreptate, pauperitatea studiilor academice româneşti avînd de-a face cu teoria filmului şi a audiovizualului (domeniu în care Deaca deţine titlul de dr. al Universităţii Paris III – Sorbonne Nouvelle). După cum dezvoltă autorul (care predă la Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii al Universităţii Bucureşti), „reperele şi studiile academice de la care orice discuţie ar trebui să pornească nu sînt asimilate şi nu reprezintă un teren comun de la care porneşte dezbaterea.“ Ca adept al aşa-numitei abordări „cognitive“ (sau „post-Teorie-cu-t-mare“) a cinema-ului – abordare consolidată, începînd din anii ’80, în catedrele (pentru început) americane de Film Studies, pe fondul unei reclamate epuizări a abordărilor de import francez, marxisto-semiologico-psihanalitice, dominante pentru multă vreme după anul 1968 –, Deaca simte că duce lipsă, în România, de colegi care l-ar putea provoca să apere şcoala de gîndire pentru care a optat; asta, desigur, din cauză că tradiţia şaizecioptistă la care curentul „cognitiv“ se raportează polemic a lăsat, la rîndul ei, foarte puţine urme în reflecţia locală despre cinema. (De pildă, lectura critică din perspectivă marxistă devine, post-1989, „un tabu epistemologic“, după ce că nici pre-’89 nu fusese practicată cu adevărat.) Înapoierea dialogului academic contribuie, pînă la urmă, la înapoierea dialogului pur şi simplu cinefil, printre constantele căruia Deaca numără slaba aptitudine de a recunoaşte drept artă cinema-ul clasic-hollywoodian de entertainment, supraevaluarea cinema-ului „de artă“ de tip Cannes şi lipsa aproape totală de contact cu tradiţiile celuilalt cinema „de artă“ – nonnarativ, difuzat mai mult în muzee şi galerii etc. (Într-adevăr, din selecţia de la Bucharest International Experimental Film Festival fac parte, în fiecare an, filme care nu sînt „experimentale“ în nici o accepţiune validă a termenului, iar recenta premiere a lui Florin Piersic Jr., de către Uniunea Cineaştilor, ca autor al „filmului experimental“ Killing Time, atestă aceeaşi confuzie.)

Ca modestă contribuţie la remedierea situaţiei, Cinematograful postfilmic oferă, pe mai bine de 200 de pagini aglomerate, un montaj de fişe de lectură ale unor cărţi recente, scrise de teoreticieni importanţi (majoritatea anglo-saxoni), iar apoi, pe încă aproximativ 100 de pagini, patru studii despre tot atîţia regizori. Fişele de lectură ale lui Deaca nu pretind a se organiza într-o sinteză cuprinzătoare a marilor curente din ultimele decenii de reflecţie despre cinema (şi despre mai noile medii înrudite cu cinema-ul), dar, puse cap la cap, urmăresc să evoce (dincolo de preocupările şcolii „cognitive“ de care Deaca se simte apropiat) bogăţia pieţei contemporane de idei relevante pentru domeniu. Din păcate, lui Deaca pare să-i lipsească simţul sau exerciţiul limbii române, bricolajul lui de conspecte are un pronunţat caracter de încropeală, iar editarea şi corectura cărţii sînt execrabile – lucruri care, desigur, nu fac nimic pentru a facilita accesul cititorului la ideile respective. Rezumatele altminteri inteligente pe care Deaca le face diferitelor cărţi conţin ocazionale fraze obscur-împiedicate: „Rolul nu priveşte persoana ca individ, ci ca un rol special pe care îl joacă.“ Uneori, legăturile pe care le face sînt fie greu de urmărit, fie de un eclectism suspect – de pildă, amestecarea conceptelor de „montaj de atracţii“ (Eisenstein) şi „cinema de atracţii“ (istoricul Tom Gunning); sau suprapunerea tranziţiei de la „imaginea-mişcare“ la „imaginea-timp“ (evenimentul-cheie în istoria cinema-ului după Deleuze), cu tranziţia de la cinematograful analog(ic) la cinematograful digital (ori „postfilmic“); sau (cea mai suspectă de incompatibilitate) amestecarea noţiunii de „real“ a psihanalistului Jacques Lacan, aşa cum o foloseşte un Zizek în textele lui de hermeneutică a cinema-ului, cu noţiunea de „hierofanie“ a lui Eliade. Impresia de încropeală provine, de pildă, din existenţa, la numai şapte pagini distanţă unul de celălalt, a două subcapitole despre situaţia din România, o frază întreagă din primul subcapitol repetîndu-se aproape identic în cel de-al doilea; de asemenea, contribuie faptul că, dintre termenii de jargon, „diegeză“ e definit de două ori (în subsolurile paginilor 11 şi 166), în timp ce alţii („indexicalitate“, de pildă) rămîn nedefiniţi. Cît despre studiile dedicate unor filme de Spielberg, Mungiu şi Puiu, acestea se bazează nu doar pe bogatul şi ultramodernul arsenal teoretic prezentat de Deaca pînă în acel punct, ci şi – într-o măsură poate chiar mai mare – pe manevre hermeneutice dezamăgitor de old-fashioned: astfel, felul în care e introdus în scenă Tintin, prin amînarea planului întreg în favoarea unei serii de vederi fragmentare, e interpretat, în cel mai banal mod cu putinţă, ca metaforă a identităţii lui încă necoagulate, în timp ce protagonistul lui Puiu din Aurora e caracterizat, alături de protagonista lui Chantal Akerman din Jeanne Dielman (1975), în termeni psihiatrico-metafizico-mustrători („psihotic“, „Rău“, „nonuman“, „personaje lipsite de conştiinţa efectelor actelor lor“), care transformă două filme provocatoare în două filme conformiste.  

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.