Ici et ailleurs

Publicat în Dilema Veche nr. 609 din 15-21 octombrie 2015
Ici et ailleurs jpeg

● No Home Movie (Belgia-Franţa, 2015), de Chantal Akerman.

Ultimul film al cineastei belgiene Chantal Akerman, No Home Movie, a fost montat dintr-un material înregistrat de Akerman în anii precedenţi, fără un scop prestabilit, ci din obiceiul de a îşi documenta viaţa aşa încît imaginile surprinse să reveleze un adevăr personal. Ne arată evenimente (la prima vedere insignifiante) la care a fost prezentă să le observe ea însăşi, asociindu-le după propria intuiţie, şi astfel foloseşte cinema-ul documentar pentru a ne comunica propria subiectivitate, alăturînd cadrele la fel cum un scriitor ar alătura într-un eseu fraze obiective într-o ordine de idei care îi aparţine. Apelează la aceeaşi metodă în News From Home, realizat în 1977, odată cu plecarea ei din Bruxelles în New York City. Într-un film-jurnal în care Akerman nici măcar nu apare fizic în cadru, reuşeşte să facă astfel încît filmările cu oraşul să piardă orice aură turistică şi să construiască încet-încet perspectiva unei imigrante pentru care oraşul e în acelaşi timp impenetrabil şi fascinant, neprimitor şi totuşi de nelăsat în urmă. Vocea ei intervine periodic pe coloana sonoră din News From Home, dar nu e singura ancoră a subiectivităţii – de cele mai multe ori, în măsura în care orice opţiune estetică e expresivă, lui Akerman i se simte privirea din încadraturi.

După moartea mamei sale, în 2014, montajul pentru No Home Movie a ajuns să contureze un portret al acesteia, urmărind-o dintr-o perioadă lucidă şi sociabilă pînă cînd starea ei se înrăutăţeşte vizibil. Fiecare secvenţă cu Natalia (Nelly) Akerman, mama cineastei, e filmată în intimitatea casei ei şi în conversaţie cu persoane apropiate – e un fragment de home movie cu toată lipsa specifică de ceremonial. Totuşi, nici măcar în momentele cele mai afectuoase din film, camera nu se apropie prea tare; filmează din uşă, blocîndu-ne vederea faţă de unul din interlocutori sau faţă de cineva care intră mai tîrziu în cadru pe neaşteptate, după ce ne-am convins că Nelly e singură. No Home Movie e complet lipsit de ceea ce se numeşte production value, fiind filmat cu o cameră digitală care pierde cîteva fotograme la fiecare panoramare pînă cînd îşi reajustează setările sau care prinde timp de cîteva secunde o reflexie (pe parcursul celor două ore, Chantal apare mai mult oglindită), pentru ca apoi reflexia să devină difuză. La nivel narativ, nu există altă progresie decît degradarea lentă a sănătăţii lui Nelly, observată de la distanţă de fiicele şi de îngrijitoarea ei. Însă, ca densitate audiovizuală a unui material înregistrat spontan, filmul e pe cît de sofisticat ar putea să fie: interiorul apartamentului ajunge treptat să fie apăsător (o casă devenită no home), prin durata şi imobilitatea cadrelor; coloana sonoră conţine cel puţin la fel de multă informaţie ca imaginile (cum spuneam, oaspeţii lui Nelly se fac uneori auziţi fără să fie văzuţi) şi de obicei ne dă primele indicii pentru descifrarea unui cadru, pînă să vedem cine-ce-cum.

Prin No Home Movie, Chantal Akerman face un film care e, în mod deschis, sentimental – o declaraţie elocventă de dragoste filială –, însă păstrează toate elementele de opacitate formală care îi definesc filmele din anii ’70 încoace, demonstrînd astfel că mărcile de distanţare folosite nu îi sărăcesc, ci îi amplifică încărcătura emoţională. Într-o secvenţă de pe la jumătatea filmului, Chantal o filmează pe Nelly prin ecranul PC-ului, într-o conversaţie Skype între Oklahoma şi Bruxelles, spunînd că vrea să arate că lumea a devenit mică şi nu mai există distanţe; însă, pentru oricine reacţionează la toţi stimulii, fragmentul de filmare spune exact opusul faţă de replică, de fapt – transmisiunea e sacadată şi e bruiată suplimentar de oboseala mamei, iar alinturile prin care încearcă Chantal să compenseze pentru absenţă sînt urmate de anunţul timid că trebuie să încheie discuţia şi să se întoarcă la treabă.

Multe lucruri sînt enunţate în film fără să fie elucidate – experienţa Nataliei, ca evreică poloneză, în lagărul de la Auschwitz, care pînă la sfîrşit rămîne la fel de difuză ca amintirile din copilărie ale lui Chantal; propria afinitate a lui Chantal cu cultura evreiască şi cu tradiţiile din familie de care regretă că s-a distanţat; relaţia între mamă şi sora lui Chantal, care pare a fi mai des prezentă fizic şi mai îndepărtată emoţional. Cineasta nu încearcă să cristalizeze tipologii (nu face asta nici în scenariile ei de ficţiune sau în adaptările literare), aşa că singurul fel în care e întrevăzută distanţa între generaţii e contrastul dintre sedentarismul mamei şi obiceiul fiicei de a călători: secvenţele din apartament sînt întrerupte de panoramări lungi pe un drum deşertic (filmate în Israel, dar greu de identificat în lipsa datelor de producţie) care ne reamintesc din perspectiva cui e făcut filmul; Chantal vorbeşte în treacăt despre călătoriile ei, dar se pare că nesatisfăcător de puţin – mama i se plînge celeilalte fiice că nu află nimic despre partea luxoasă a vieţii lui Chantal, despre călătoriile ei prin festivaluri.

No Home Movie demonstrează destul de clar interdependenţa artistică între peripatetismul lui Chantal şi viaţa aşezată şi umilă caracteristică mamei – şi caracteristică, de multe ori, personajelor feminine din filmele lui Akerman. Chantal trebuie să călătorească pentru a putea spune povestea lui Nelly. Dacă Chantal Akerman nu şi-ar fi cîştigat dinainte reputaţia, e improbabil ca un film aşa de discret ca No Home Movie să se fi bucurat de aceeaşi atenţie în industria festivalurilor (a avut premiera mondială la Locarno, apoi a rulat în Toronto şi, la data decesului cineastei, era deja programat la Festivalul de Film din New York; e improbabil, din păcate, să ruleze în România măcar într-o proiecţie de festival). Filmul din 1975 care a consacrat-o pe Akerman ca deschizătoare de drumuri în cinema-ul minimalist/hiperrealist, Jeanne Dielman, 23, Quai du Commerce, 1080 Bruxelles, are ecouri şi în ultimul ei film. Bucătăriile seamănă, fie şi întîmplător, iar durata lungă a cadrelor are aceleaşi implicaţii de izolare chinuitoare; ne fac să ne întrebăm ce se întîmplă în afara apartamentului între timp.

Irina Trocan e critic de film şi coordonează site-ul de cultură şi media Acoperişul de Sticlă.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Mii de tineri ruși mor în războiul din Ucraina. Familia unui soldat de 18 ani ucis pe front: „Abia aștepta să se înroleze”
Moscova cheltuiește milioane de euro pentru a încerca să modeleze o nouă generație dispusă să își dea viața în serviciul militar.
image
Pericolul din prăjituri. Substanța cu aromă de unt care ne poate afecta ADN-ul
Un nou studiu a descoperit că substanțele chimice dăunătoare pentru ADN ar putea să se ascundă în dulciurile preferate.
image
Un bărbat de origine romă care a violat o fată de 12 ani scapă de pedeapsă. Instanța a decis că „face parte din cultura sa”
Un tribunal spaniol a achitat un bărbat care a violat o fetiță de 12 ani, după ce a stabilit că relația lor face parte din cultura romă, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Efectele surprinzătoare ale prezenței ofițerilor ruși în Bucureștiul anului 1877
În cadrul Războiului ruso-turc din 1877, după declararea de Război Imperiului Otoman, trupele ruse intră în România, în drum spre Turcia. Ca urmarea a acestui fapt, Bucureștii lui 1877 sînt luați cu asalt de ofiţerii ruși, gata să-și cheltuiască banii nebunește.
image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.