Genitrix

Publicat în Dilema Veche nr. 472 din 28 februarie - 6 martie 2013
Genitrix jpeg

● Poziţia copilului (România, 2013), de Peter Călin Netzer.

Cel de-al treilea film al lui Peter Călin Netzer, Poziţia copilului, e un studiu despre simbioza malignă dintre o mamă asfixiantă (Luminiţa Gheorghiu) şi un fiu ultracocolit (Bogdan Dumitrache), pe fundalul prăpastiei care desparte clasele sociale privilegiate de cele defavorizate, totul în lumina clinică a post-factum-ului unui accident rutier. La scurt timp după o tentativă de a o da afară pe maică-sa din viaţa lui (ea pare obişnuită cu aşa ceva: vorbeşte cu el şi despre el pe tonul – şi uneori chiar în cuvintele – unei amante martirizate), fiul calcă mortal cu maşina un copil sărac. Prinzîndu-l în stare de şoc, mama sare pe el să-l reinfantilizeze; în paralel cu asta, ea activează o formidabilă artilerie – de la pile la şpagă, şi de la intimidări la milogeli – pentru a-l scăpa de închisoare. Plecată la război, este de neoprit – o mamă-cuirasat, o mamă-crucişător. În colimatorul ei nu încape decît „copilul“ – „copilul“ în sus, „copilul“ în jos –, n-are nici un gînd, cel puţin pînă în ceasul al doisprezecelea (cînd devine strategic-necesar să aibă), pentru celălalt copil implicat în accident. Blindajul ei coexistă cu cea mai impudică transparenţă, cu abjecta lipsă de apărare a unei sclave a iubirii, reduse la amuşinarea clandestină prin apartamentul „băiatului“ care o respinge. Acest portret de genitrix, realizat de Netzer cu ajutorul unei mari actriţe şi al unui mare scriitor (co-scenaristul Răzvan Rădulescu), e apt să inspire „oroare sacră“ – oroare în care se amestecă (pe lîngă milă) recunoaşterea a ceva arhetipal, a ceva ce ţine de memoria colectivă a speciei. În acelaşi timp, e un portret foarte bine fixat în particularităţile unui anumit mediu social: upper-middle class-ul bucureştean al zilelor noastre, cu nevrozele şi cutumele specifice, inclusiv cutuma de a-şi discuta îndelung nevrozele – relationship talk în ideea de self-help. (Tribul ăsta absorbit de el însuşi n-are aproape nimic în comun cu cel din care făcea parte copilul ucis.) În trecut, unii dintre intelectualii afiliaţi Noii Stîngi au văzut o bourgeois-itate autocomplezentă în unele dintre filmele în care a fost implicat Răzvan Rădulescu (în special Marţi, după Crăciun şi Felicia, înainte de toate). E vorba, de fapt, despre o perspectivă antropologizantă, care numai autocomplezentă nu e.

După cum specula Cristian Tudor Popescu (confirmat şi de Netzer într-un interviu de la Berlinală: „Am pornit de la relaţia dintre mine şi propria mea mamă.“), portretul nu e unul bazat preponderent pe noţiuni generice – pe idei luate de-a gata din cărţi şi din alte filme – despre maternitatea posesivă. E ceea ce-l ridică mult deasupra portretelor centrale din filmele precedente ale lui Netzer: Maria (2003), un film despre o prostituată-sfîntă, nu transcendea caracterul abstract-livresc al noţiunii respective, după cum nici figura pensionarului ca victimă socială din Medalia de onoare (2009) nu transcendea neorealismul second-hand (decît pentru a cădea în disney-ficare de tip Grumpy Old Men – pensionarul ca animăluţ drăgălaş-hachiţos). Totuşi, filmul e uşor de încadrat într-un gen: e ce-ar fi soap opera dacă ar beneficia (mai des) de aportul unor inteligenţe dramaturgice de mîna întîi. Apropo de opera, punctul culminant al filmului e (ca şi în Felicia, înainte de toate) o mare „arie“ de-a protagonistei (a cărei profesiune e scenografia, şi printre prietenele căreia se numără o soprană). Stilul regizoral al lui Netzer e o specie de vérité, dar una mai comună decît speciile cultivate predilect în cadrul Noului Realism Românesc pornit de Cristi Puiu (în colaborare cu acelaşi Rădulescu). Mai exact, e vorba de specia Vinterberg-Festen – cu numeroase prim-planuri şi tăieturi de montaj, plus zoom-uri şi jump-cut-uri –, îndeajuns de accesibilă (şi de banalizată în ultimii 20 de ani) încît să fi fost adoptată de Hollywood pentru filme de acţiune (Greengrass, Bigelow). Din tot filmul, nu-mi amintesc decît de un singur cadru (unul ce creează un releu de priviri incluzînd geamul din spate al unei maşini şi oglinda ei retrovizoare) care, prin felul în care e gîndit, să adauge ceva substanţial la jocul actorilor implicaţi în el. În ceea ce priveşte casting-ul, Netzer tinde să meargă la sigur, pe soluţii deja verificate: cel mai bun exemplu îl constituie Vlad Ivanov, în rolul unui posibil şantajist – actorul îl combină pe dl Bebe din 4, 3, 2 cu comandantul Anghelache din Poliţist, adjectiv, nemaiadăugînd decît o pipă şi o freză linsă –, iar cea mai mare excepţie o constituie parţialul contre-emploi al Luminiţei Gheorghiu în rolul principal. Dar, inclusiv din aceste motive, Poziţia copilului e unul dintre cele mai accesibile filme ale Noului Realism Românesc. Are un subiect la care publicul de cinema (un public middle-class) se poate raporta cu uşurinţă, are o protagonistă-locomotivă cu emoţii primadonice şi expuse vederii, iar focalizarea sa pe personaje şi pe acţiune nu e tulburată de vreo preocupare deosebită pentru modul de a privi cinematografic, pentru utilizarea duratelor reale sau pentru alte probleme dragi realiştilor radicali.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Ce îi distrează la culme pe americani în România. „Nu eram pregătit pentru asta, dar n-a fost așa rea pe cât aș fi crezut” VIDEO
Americanii de la Lifey au realizat pe Youtube un top cu 22 de lucruri pe care ei le consideră amuzante și despre care spun că sunt specifice României. Este vorba, spun ei, despre „șocuri culturale românești”, povești haioase sau tradiții fascinante
image
Băiatul unei românce a fost aruncat de colegi sub tren, în Italia. Imagini cu puternic impact emoțional VIDEO
Un băiat în vârstă de 15 ani, fiul unei românce, a fost atacat de câțiva colegi în Italia. Tânărul a fost victima unei tentative de omor la care a supraviețuit în mod miraculos după ce a fost aruncat sub un tren.
image
Cum și-a pierdut Florina Cercel marea iubire. Artista și bărbatul care a cucerit-o au murit de aceeași boală, la jumătate de veac distanță VIDEO
Artista Florina Cercel a povestit într-un interviu drama trăită la vârsta de 29 de ani, când a pierdut o sarcină iar, la scurt timp, iubirea vieții ei s-a îmbolnăvit și a murit.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.