Fraternitate

Publicat în Dilema Veche nr. 338 din 5 - 11 august 2010
Colaj cu Hrușciov și mutanți jpeg

 ● Morgen (România, 2010), de Marian Crişan. 

Zilele astea, filmul de debut al lui Marian Crişan, Morgen, va fi proiectat, în premieră internaţională, la Festivalul de la Locarno. Probabil că va avea succes – dacă nu un premiu, atunci cronici unanim laudative, invitaţii la multe alte festivaluri şi ceva vînzări. (Nu numai că e un film bun, dar e bun în feluri care, cel puţin în rîndul criticilor, nu au de ce să nu creeze consens. Contează şi asta.) Spune povestea unui paznic de supermarket din Salonta (András Hatházi), care culege de pe drumuri un refugiat kurd (Yalçin Yilmaz) aflat în drum spre Germania. Îl duce la el acasă – locuieşte în afara oraşului, în cîmp. Iniţial îl ascunde chiar şi de nevastă-sa (Elvira Râmbu), dar treptat abandonează aceste precauţii: îl cooptează în repararea acoperişului şi în alte treburi de gospodărie, îi găseşte o slujbă la brutăria cumnatului său, ba chiar iese cu el la cîrciumă. Filmul e, în parte, despre integrarea uşoară a kurdului în comunitate – prezentată, într-un stil observaţional-obiectiv care pune în surdină, dar nu reprimă afecţiunea şi umorul autorului (născut şi crescut pînă la 14 ani în Salonta), ca o comunitate destul de relaxată. Nici măcar pe poliţiştii de frontieră nu prea îi trage inima să-l aresteze pe imigrantul ilegal – o dată pentru că e prea multă bătaie de cap şi în al doilea rînd pentru că, într-o Europă care se vrea fără frontiere, devine greu de înţeles de ce trebuie oprit un om care nu vrea decît să ajungă acolo unde e familia lui. Morgen e produs de firma lui Cristi Puiu – părintele realismului cinematografic românesc – şi una dintre calităţile sale este construcţia unei cotidianităţi solide, convingătoare. Nu există prea multă presiune în sensul vreunui deadline clar, al vreunui ceas care să ticăie puternic; unele informaţii pe care un scenariu mai clasic probabil că le-ar fi concentrat în expoziţiune – faptul că soţia agentului de pază munceşte în brutăria fratelui ei, faptul că au un copil plecat la facultate – ies la iveală mult mai tîrziu. Pe de altă parte, există tot timpul informaţie despre vieţile acestor oameni – în special despre muncile care constituie o bună parte din rutina lor. Multe dintre interacţiunile personajelor sînt construite în jurul cîte unei munci – împachetatul pîinii, tăiatul lemnelor, curăţatul cartofilor. Crişan stăpîneşte ştiinţa bunului realist de a insera armonios acţiunile dramatice ale personajelor sale imaginare într-un fundal dens de acţiuni cotidiene; atunci cînd spectatorul spune că filmul i s-a părut „credibil“, el omagiază, de fapt, această ştiinţă delicată. Există şi episoade care conţin sîmburi de farsă, cum ar fi încercările eroului de a-l trece pe kurd în Ungaria – prima oară într-un autocar cu suporteri ai echipei locale de fotbal, iar a doua oară într-o echipă de muncitori cu pretinsa misiune de a trage nu ştiu ce dungă de vopsea pe mijlocul drumului, aşa cum cere UE. Şi există un gag vizual foarte dulce – pus de poliţişti să stea ca să i se facă o poză alături de kurd, eroul întinde braţul ca să le arate ceva, la care kurdul, crezînd că asta e postura în care trebuie să stea, îi imită gestul: rezultatul e ca un poster promoţional pentru nu se ştie ce produs sau idee – ceva poate caraghios, dar la care parcă merită rîvnit. 

„Dulceaţa“ asta subtilă e contribuţia personalităţii lui Crişan la etosul realismului cinematografic românesc. (O altă contribuţie: faptul că nu apelează la actori consacraţi în cinema, preferînd să vină cu feţe noi.) De fapt, nu ştiu cît e personalitatea lui şi cît e, în general, felul de a fi al oamenilor din comunitatea pe care o descrie. În filmul ăsta (ca şi-n filmele clasice ale napolitanului Vittorio De Sica, dar nu şi în ale bucureştenilor Cristi Puiu şi Răzvan Rădulescu, sau în ale vasluianului Corneliu Porumboiu), oamenii sînt fundamental blînzi – şi asta fără a prezenta semnele vreunei cosmetizări. Dat fiind faptul că personajele, în casa lor din cîmp, trăiesc ca la ţară, se poate spune că filmul e despre acel mod de viaţă, mai degrabă ţărănesc decît provincial; Crişan nu-l face să arate nici horror, nici pitoresc. Are bun-gust – numeroasele cadre filmate în zori de zi nu sînt niciodată liricoide sau păşuniste. Nu e uşor să spui o asemenea poveste – despre cum fraternitatea umană nu cunoaşte bariere – fără să te sprijini nici în procedeele dramaturgice ale aşa-numitului buddy movie hollywoodian, nici în dialoguri (românul şi kurdul nu au în comun decît două-trei cuvinte germane, printre care cel ce dă titlul filmului), nici în retorism vizual. Ai nevoie de multă fineţe ca să cîştigi mizînd – aşa cum mizează şi cîştigă Crişan – pe efectul cotidianităţii, prin care exoticul e absorbit în normal (din efectul iniţial de incongruenţă păstrîndu-se doar componenta vizuală şi comică: românul pe motocicleta sa cu ataş, iar ataşul ocupat de kurd; sau ei amîndoi, împreună cu soţia românului, uitîndu-se la fel de atenţi la televizor), iar apropierea dintre protagonişti, ca şi cea dintre ei şi spectatori, pare a se produce ca simplă urmare a interacţiunii repetate, a convieţuirii.

Ștefan Popescu Art Safari (2) jpg
964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.

Adevarul.ro

 Mobilizare partiala - rusi trimisi la razboi FOTO Profimedia
Primul recrut rus care s-a predat Ucrainei în cadrul proiectului „Vreau să trăiesc”
Un tânăr de 26 de ani a devenit primul mobilizat rus în baza decretului din data de 21 septembrie care s-a predat autorităților ucrainene, relatează „Zerkalo Nedeli”.
radu hossu 1 jpg
Un brașovean transmite zilnic de pe frontul din Ucraina. Cum îi ajută pe ucraineni
Radu Hossu a renunțat la liniștea căminului pentru prezența pe linia frontului din Ucraina. Brașoveanul a strâns și peste 150.000 de euro, bani cu care a cumpărat hrană și echipamente pentru ucraineni.
Alec Baldwin FOTO Profimedia/Instagram
Alec Baldwin a ajuns la o înțelegere cu familia Halynei Hutchins. Ce va primi soțul victimei
Familia Halynei Hutchins, directoarea de imagine ucisă pe platoul filmului „Rust”, în 2021, și Alec Baldwin au ajuns la o înțelegere, în procesul pentru ucidere din culpă intentat inclusiv actorului, potrivit unui comunicat al avocatului acestuia, citat de CNN.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.