Filmele și publicul care contează

Publicat în Dilema Veche nr. 403 din 3-9 noiembrie 2011
Filmele și publicul care contează jpeg

Pe doamna de vîrsta a treia, îmbrăcată într-un parpalac maro, cu o bască tricotată pe cap şi cu o sacoşă de piaţă în mînă, am văzut-o în fiecare zi de festival. Intra şi ieşea de la proiecţii de parcă ar fi fost la ea acasă. La un moment dat, s-a adresat unei fete de la Centrul de informare: „Aş vrea să văd filmul ăsta unguresc de la ora două. Despre ce e vorba?“ „Despre jocuri pe calculator“, i s-a răspuns. „Aha. Dacă e despre calculatoare nu mă interesează.“ „Dar ce v-ar interesa?“, a mai întrebat-o amabil fata cu 40 de ani mai tînără, care făcea voluntariat. „Păi, ceva despre natură, expediţii... poate şi un pic de medicină...“ După ce conversaţia s-a încheiat, doamna s-a reorientat şi a ales un film despre o comunitate de romi. S-a îndreptat cu paşi mărunţi spre sală. Pe lîngă ea treceau grupurile zgomotoase de liceeni, fiecare purtînd o pancartă cu numele liceului din Sibiu pe care îl reprezentau. Veniseră „cu clasa“ să vadă un documentar despre şcoala alternativă Summerhill şi după aceea să participe la o dezbatere despre „şcoala ideală“, în cadrul Astra Film Junior. La final, i-am auzit discutînd. Le plăcuse filmul, îi incita ideea unei şcoli în care să nu se predea lecţii şi să se pună accent pe dezvoltarea emoţională a copiilor. De fapt, ce se întîmplă la Astra Film Junior este tot o formă de educaţie alternativă. Poate chiar mai mult decît atît – nu m-am gîndit niciodată că a vedea un film documentar poate să reprezinte şi o implicare civică. În urmă cu două zile, copiii din şcolile generale văzuseră un film despre Regina Maria. „Frumos. Dar cam lung... un pic plictisitor“, l-a criticat o fetiţă. 

Una peste alta, publicul de la Astra Film a început să se diversifice. Nu mai e un festival „de nişă“, doar pentru cunoscători, pentru documentarişti şi antropologi. E un public care s-a „educat“ de-a lungul timpului în spiritul Astra Film, alcătuit nu doar din tineri care vor „să se cultive“, nu doar din sibieni („Vreau să văd filmul ăla cu Ceauşescu! Ce bine că a venit şi la noi!“, am auzit-o pe stradă pe o fată din Sibiu). Am înţeles de la Csilla Kató, una dintre gazdele festivalului, că primesc mesaje de la oamenii din toată ţara, de diferite profesii, de la avocaţi la contabili care îşi iau cîte o săptămînă de concediu pentru a veni la Astra. La ediţiile anterioare, cînd existau cîteva sute de locuri de cazare pentru studenţi, într-o unitate militară, veneau ungurii şi polonezii cu autostopul. Acum, cîţiva dintre ei fac documentare şi au filme în festival. Dumitru Budrala, directorul festivalului, are în plan o ediţie „de vară“, sus la munte, „la colibe“ – cum spune el –, unde oamenii să stea cu cortul şi să vadă filme. 

La Astra, mai vin şi „prietenii“ festivalului, cum ar fi Vintilă Mihăilescu, Cristi Puiu, precum şi antropologii Michael Stewart şi Michael Yorke. De fapt, graniţa dintre antropologia vizuală – o disciplină care în România pînă în 1990 se confunda cu „etnologie şi folclor“ – şi filmul documentar este din ce în ce mai subţire. Orice film documentar, dincolo de alte implicaţii, are un filon antropologic. Este de fapt o radiografie a lumii în care trăim. De ce avem nevoie de film documentar? „Pentru că este important pentru societate. Este o cale prin care oamenii vorbesc despre societate, o comentează şi îşi împărtăşesc altor oameni gîndurile lor legate de societate.“ – spune Michael Yorke. Festivalul Astra Film este şi un loc de întîlnire pentru documentarişti, deşi la noi nu se poate vorbi de o „industrie“ în acest sens. Se produc maximum 10 filme pe an, unele dintre ele sînt producţii independente, cu bugete încropite şi cu finanţări inexistente. Dar la Astra contează în primul rînd filmele şi discuţiile care se nasc în jurul lor, şi mai puţin producţiile în sine. De aceea, cele mai multe dintre filmele care se pot vedea aici sînt filme de autor. Iar autorii nu au neapărat studii de cinema, pot fi jurnalişti, antropologi, sociologi etc. De exemplu, cîştigătoarea de anul acesta a secţiunii „Europa“ cu filmul Check Check Poto, Julia Varga, o româncă de origine maghiară stabilită de 14 ani la Paris, are studii în domeniul Artelor plastice. A primit un grant de la o fundaţie franceză pentru a realiza un œuvre d’art despre un centru de minori dintr-o suburbie a Parisului. Putea să fie o carte, o pictură, o piesă de teatru. Ea a ales să facă un film. Subiectul filmului Bastards of Utopia a croatului Maple Razsa – activismul de stînga şi manifestaţiile de stradă anticapitaliste ale tinerilor din Zagreb – a fost de fapt teza sa de doctorat în antropologie vizuală. Iar Alina Skrzeszewska, autoarea de origine poloneză a filmului care a cîştigat secţiunea „International“ – Songs from de Nickel, i-a filmat pur şi simplu pe vecinii săi dintr-un hotel de mîna a paişpea dintr-un skid row din L.A. Acolo a locuit timp de un an şi jumătate, pentru că nu-şi permitea să stea în altă parte. Aşa că aş spune că a făcut filmul în calitate de membru pasager al unei comunităţi. La un moment dat, aproape oricine interesat să observe lumea din jur, ce se întîmplă la etajul de deasupra sau pe strada pe care locuieşte poate să facă un film documentar. De aceea, Astra Film nu e un festival dedicat „industriei“ de film documentar. Nu se întîlnesc aici producătorii cu regizorii pentru a pune la cale alte proiecte şi a semna contracte, aşa cum se întîmplă la alte festivaluri de gen, unde toată lumea face networking şi sălile de proiecţie sînt goale. Iar dacă au loc astfel de întîlniri fericite, ele sînt doar conjuncturale, tîrziu după miezul nopţii, la mesele „clubului“ festivalului – un mic nucleu creativ, unde membrii juriului pot sta de vorbă fără fiţe, chiar şi cu doamna de vîrsta a treia cu sacoşa ei „de piaţă“, care e interesată de filme despre natură şi expediţii. 

Am întîlnit anul acesta la Astra şi jurnalişti de investigaţie, iar prezenţa lor aici s-a datorat, în mare parte, proiecţiei filmului lui Liviu Tipuriţă The Child Sex Trade şi a mesei rotunde care i-a urmat. Tipuriţă este un regizor specializat (şi multipremiat) în documentarul de investigaţie şi observaţional care a lucrat mai bine de 16 ani pentru BBC, CHANNEL 4, ITV, CNN şi ARTE. Printre altele, a fost singurul român invitat la emisiunea lui Oprah. Proiecţia filmului său nu e întîmplătoare, e o încercare de a „reactiva“ jurnalismul de investigaţie din România care, de cînd toate „anchetele“ se învîrt în jurul unor „cazuri“ precum Moni şi Iri, şi-a pierdut rostul şi sensul.  

Festivalul Astra a „crescut“ frumos (de fapt, anul acesta a ajuns la majorat, căci se împlinesc 18 ani de la prima ediţie, din 1993), fără să se îndepărteze de ideea şi de scopurile sale iniţiale. Fără să devină glamour sau de tip „fast food“, cu activităţi care trebuie bifate pentru că fac parte „din tendinţe“, fără mari „vedete“ (n-o pun la socoteală pe Andreea Esca care îşi bea cafeaua relaxată în holul hotelului şi zîmbea prietenos tuturor) decît unele din lumea academică (cred unii) a antropologiei vizuale, prea puţin cunoscută la noi. A „crescut“ cu o echipă mică, aceeaşi de la an la an, care mai tăia cîte o zi de festival de pe tabla din biroul lor, adăugînd cîte o mutriţă desenată care exprima „starea“ zilei respectivă – faţa care rîde, faţa care se supără atunci cînd lucrurile nu ies cum trebuie şi faţa care vede stele verzi cînd totul pare să scape de sub control. Şi a „crescut“ în acelaşi spirit, reuşind să metamorfozeze un spaţiu anost, de „tristă amintire“ cum e cel al Casei de Cultură a Sindicatelor, să-l transforme într-o sărbătoare a filmului documentar. 

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.