Despre Radu Muntean (2)

Publicat în Dilema Veche nr. 347 din 7 octombrie - 13 octombrie 2010
Colaj cu Hrușciov și mutanți jpeg

După filmul lui despre bărbaţi la război, Hîrtia va fi albastră (2006), Radu Muntean a revenit cu Boogie (2008), un film despre bărbaţi la joacă: mai precis, despre trei foşti colegi de liceu, ajunşi la treizeci şi ceva de ani, unul (Dragoş Bucur) familist, ceilalţi (Mimi Brănescu şi Adrian Văncică) fără căpătîi, care se reîntîlnesc la mare şi-şi fac de cap o noapte întreagă. Dialogul (scris de Muntean împreună cu Răzvan Rădulescu şi cu Alexandru Baciu) e o continuă bucurie – reconstituie cu acurateţe sound-ul reconfortant al trimiterilor la o istorie comună devenită aproape o mitologie şi al miştourilor sprijinite pe o lungă tradiţie, dar şi sound-ul înfundat al ciudelor şi al resentimentelor mai vechi şi mai noi. Căci evident că, dacă cei trei au fost cîndva cît de cît egali, acum nu mai sînt: unul trăieşte într-o oarecare siguranţă financiară, ceilalţi sînt mai mult sau mai puţin disperaţi; unul are familie, ceilalţi n-au. 

Nici o explozie nu se produce între ei în noaptea aceea – ambianţa emoţională din gaşcă ba se întunecă uşor, ba se luminează la loc, iar aceste tensionări şi detensionări, inginerizate cu mare fluenţă, în cadre lungi, de regizor şi de actori, fac din Boogie cel mai viu film al lui Muntean. Cadrele încă nu sînt atît de fixe cum aveau să devină în filmul lui următor, mult mai rarefiatul Marţi, după Crăciun. E mai multă mişcare în ele şi mişcarea are un grad mai înalt de neprevăzut, după cum există şi mai multe stări, cu un grad mai înalt de volatilitate. (De pildă, există nişte momente complexe şi originale de negociere nu financiară, ci psihologică – de gestiune a intimităţii – între cei trei bărbaţi şi o prostituată. Sau momentul în care Bucur, care şi-a aprins o ţigară după cîteva luni de abstinenţă, declară că o poate stinge oricînd, la care Brănescu îl provoacă insistent s-o stingă pe loc dacă e în stare şi, pe măsură ce-l presează, atmosfera se încarcă în mod bizar.) 

Pe lîngă conflictele mocnite care ameninţă să destrame gaşca din interior (asta dacă gaşca n-ar fi gata destrămată de la bun început), există, desigur, şi conflictul dintre gaşcă şi familie. Unii comentatori i-au reproşat lui Muntean că perspectiva sa e prea îngust-masculină – că soţia şi nemulţumirile ei sînt ţinute în fundal. Această problemă e corectată în Marţi, după Crăciun, un film despre un bărbat (Brănescu) între două femei (Mirela Oprişor şi Maria Popistaşu). Bărbatul o fi el în centru – apare în fiecare secvenţă şi dilema lui constituie focus-ul –, dar de la un punct încolo e un focus static şi nu mai e nimic de descoperit în el (în expresia gînditoare de pe faţa lui Brănescu), pe cînd cele două femei (soţia şi amanta), care sînt lăsate să ocupe pe rînd avanscena, vin cu surprize. Împreună cu ceilalţi doi scenarişti, dar şi singur, ca regizor, Muntean merge aici spre austeritate: menţine la un nivel scăzut contrastele dintre cele două relaţii şi presiunile de pe capul soţului, atît cele externe (frustrarea amantei) cît şi cele interne (propria lui pasionalitate). De fapt, aproape că scoate din ecuaţie pasionalitatea, rămînînd cu efortul protagonistului de a-şi limpezi mintea şi de a corecta un dezechilibru. Pentru un film cu un asemenea subiect, Marţi... e neobişnuit de calm şi de descărnat. Majoritatea interacţiunilor dintre cei trei se desfăşoară în interioare mobilate minimalist, în faţa unei camere de filmare adesea încremenite pentru minute întregi şi, atunci cînd se întîlnesc pe neaşteptate într-un cabinet stomatologic, baletul lor pe fundalul acela aproape alb dă conflictului dramatic ceva din claritatea abstractă a unei diagrame. Dar filmul rareori merge atît de departe cu rarefierea. Rămîne undeva la mijloc între realismul mult mai tactil, mult mai senzual, niciodată sec, al lui Cristi Puiu, şi „golirea“ sau „despuierea“ cu adevărat provocatoare operată de Corneliu Porumboiu în Poliţist, adjectiv (în interesul unui design tematic mai ambiţios). 

Ceea ce înseamnă că e pe alocuri vulnerabil la acuzaţiile de „sărăcie“ şi „sterilitate“ care i-au fost aduse de critici ca Lucian Maier şi Andrei Rus: pur şi simplu, nu sînt destule elemente în joc, şi asta nu numai în cadrele cu Brănescu singur, „gîndind adînc“, ci şi în secvenţele cu prietenii soţului sau în cele cu părinţii lui; nici unii, nici alţii nu fac altceva decît să-şi ilustreze funcţiile de prieteni, respectiv de părinţi. Cu toate astea, perspectiva pe care încearcă să o impună Muntean asupra acestui adulter ficţional e impresionantă ca altitudine. „Tu unde eşti acum?“ – îl întreabă amanta pe soţ. Tot ce vrea să ştie e ce minciună a spus el acasă, dar întrebarea ei ne dă termenii în care trebuie judecate lucrurile pe care le vedem. Aceşti termeni nu sînt „bine“, „rău“, „vina lui“, „vina ei“, „merită“, „nu merită“, ci „dislocare“ şi „reaşezare“. La final, soţul încă n-a găsit răspunsul. 

Drumul înapoi e blocat, în faţă se cască necunoscutul. Despre asta e vorba în film: despre starea de rătăcire între două lumi, despre efortul necesar de a găsi o ieşire, iar, la final, despre tristeţea de a şti că întoarcerea e imposibilă şi despre oboseala de a o lua de la capăt.

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.