Colonizatorul de copilării

Publicat în Dilema Veche nr. 390 din 4-10 august 2011
Colonizatorul de copilării jpeg

Super 8 (SUA, 2011), de J.J. Abrams. 

Trop narativ cu trop narativ, motiv tematic cu motiv tematic şi decizie regizorală cu decizie regizorală, Super 8 al lui J. J. Abrams e pastişat după filme vintage de-ale lui Steven Spielberg: Întîlniri de gradul trei, E.T., The Goonies (pe care Maestrul doar l-a produs) şi – mai recent – Războiul lumilor. Sigur că această afirmaţie nu e prea informativă de una singură – Spielberg, în calitatea lui de principal inventator al cinematografului pop contemporan, aflîndu-se în spatele (aproape) oricărui blockbuster din vara asta. Dar în cazul de faţă e vorba despre o operaţiune de clonare în toată regula (care-i mai şi poartă semnătura de producător). Epoca în care e plasat Super 8 este sfîrşitul anilor ’70 – adică după miracolul Întîlnirilor..., dar înainte de pogorîrea lui E.T. Scena e un orăşel fictiv, prezentat (după modelul suburbiilor din E.T. şi Întîlniri...) ca un mic paradis, deşi în cele din urmă devine situl unui război civil (ca în Războiul lumilor). Eroii sînt o gaşcă de copii (ca în The Goonies) care (la fel ca Spielberg în anii ’50 şi ca Abrams în anii ’70) fac filme horror cu o cameră de amator (cu peliculă de 8 mm, căci lumea nu trecuse încă la VHS în drum spre digital), în timp ce în jurul lor încep să se producă fenomene paranormale-pe-bune. Protagonistul e un băieţel căruia îi lipseşte un părinte – la fel ca în E.T., numai că aici e vorba de mamă, iar lipsa acesteia nu e lăsată discret în fundal, ci e exploatată laborios întru crearea de mister & melodramă.

La fel ca în E.T., forţele armate (aici, aeriene) sînt sinistre. Şi toate misterele se rezolvă într-o serie de momente de comuniune miraculoasă, dintre care unul intim, de tête-à-tête (ca în E.T.) şi unul „comunitar“ (ca în Întîlniri...). Trecînd de la poveste la modul în care aceasta e articulată, secundă de secundă, în imagini şi sunete (adică trecînd de la narrative la narration – cum ar spune stilisticianul David Bordwell), mişcările stilistice ale lui Spielberg sînt reproduse îndeajuns de corect încît să impună Super 8 ca pe cel mai bine regizat blockbuster apărut pînă acum în vara asta. Camera şi/sau personajele se mişcă tot timpul, dar, aproape în orice fază a reorganizării imaginii, elementele care o compun par să ne întîmpine privirea în formaţia lor de maximă claritate şi maxim impact grafic, ca în vinietele unei benzi desenate. Spielberg e, de altfel, un maestru al decupajelor desenate (storyboard-uri) iar, aici, o secvenţă precum aceea în care un lucrător de la o benzinărie e atacat de un monstru este un exemplu de lecţie bine învăţată: fiecare cadru are percutanţa compoziţională a unui cadru de BD, amplificată de mişcările de cameră. Cea mai tipică mişcare începe de la o înălţime sensibil mai mică decît a personajului şi combină o ridicare rapidă la nivelul acestuia sau chiar mai sus cu o avîntare spre el sau ea: pe scurt, spectatorul e în permanenţă propulsat (tot înainte) şi înălţat (înaripat). De asemenea, Spielberg e un maestru al retragerii bruşte a camerei, deci al revelării spaţiului – pentru suspans (cît de izolată e benzinăria!) sau pentru spectacol (cît de mulţi sînt!); pe scurt, camera lui stăpîneşte spaţiul într-un mod care face foarte dificilă ieşirea spectatorului din el. Iar Abrams produce o imitaţie competentă.

Dar chiar trebuia să fie atît de obedient? Conform materialelor promoţionale, Super 8 e un film foarte personal pentru el – în 1979 avea 13 ani şi făcea filme horror cu o cameră Super 8 –, dar personalitatea lui cu greu se poate vedea de-a marelui colonizator de copilării. În pofida cîtorva detalii simpatice „de epocă“, şapte’j’nouăle lui e reconstruit aproape exclusiv din tropi spielbergieni, tropi ce reprezintă la rîndul lor reconstruiri (dar cu adevărat imaginative, nu còpii xerox) ale unor tropi din SF-ul anilor ’50. (Filmul însuşi pare să facă aluzie la acest fapt atunci cînd plasează venirea extraterestrului pe Pămînt în ’58 – cînd Spielberg avea (aproape) 13 ani – sau atunci cînd o cetăţeană isterizată pune fenomenele paranormale pe seama unei invazii sovietice.) Aşadar, istoria e totuna cu istoria filmului – ca la Tarantino, cu diferenţa că, la Tarantino, aceasta din urmă e comentată cu imaginaţie critică, pe cînd aici e doar pastişată cu atenţie. Şi, cu toată această atenţie, elementele spielbergiene – majoritatea copiate corect – nu se leagă atît de organic cum ar trebui: misterul menţinut de Abrams în jurul mamei absente nu slujeşte decît o funcţie de tip Iñárritu, hai-să-mai-băgăm-ceva-că-parcă-nu-i-destul-de-încărcat, soluţionarea finală a Războiului lumilor prin E.T. e scoasă din pălărie, iar creatura e un model de duzină. Sînt convins că filmul poate plăcea copiilor şi că poate stîrni nostalgii după copilării colonizate de Spielberg, dar, dacă vorbim despre zgîndărirea vulnerabilităţilor personale, eu însumi le aveam exact pe alea care trebuie – nu numai ca fost supus colonial, ci şi ca fost auteur de filme cu extratereştri realizate (pe VHS) împreună cu colegii de liceu (printre ei şi un viitor coleg la Dilema veche) –, şi totuşi filmul nu prea le-a atins.  

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.