C├«teva observa┼úii ├«n a┼čteptarea lui Aferim!

Publicat în Dilema Veche nr. 575 din 19-25 februarie 2015
C├«teva observa┼úii ├«n a┼čteptarea lui Aferim! jpeg

Prima analiz─â a filmului Aferim! a ap─ârut la sf├«r┼čitul anului trecut ├«n volumul colectiv Politicile filmului. Contribu┼úii la interpretarea cinemaului rom├ónesc contemporan, coordonat de Andrei State ┼či de mine la Editura Tact. Veronica Laz─âr ┼či cu mine, coautori ai analizei, explicam acolo pe larg de ce ÔÇ×westernul valahÔÇť al lui Radu Jude ÔÇô care atac─â problema rasismului anti-rom din Rom├ónia de azi, dar nu direct, printr-o poveste de actualitate cu efect moralizator, ci relat├«nd un episod din epoca robiei ┼či tras├«nd implicit o genealogie a raporturilor de oprimare care continu─â s─â se reproduc─â ┼či ast─âzi ÔÇô ni se pare cel mai important film rom├ónesc din 2010 ├«ncoace. ├Än cele ce urmeaz─â nu inten┼úionez s─â reiau sau s─â completez argumenta┼úia din acel text ÔÇô publicat ┼či pe site-ul Dilemei vechi imediat dup─â premiera interna┼úional─â (berlinez─â) a filmului. ├Äns─â, dat fiind faptul c─â, ├«n a┼čteptarea premierei rom├óne┼čti de pe 13 martie, au ├«nceput deja s─â se contureze ni┼čte linii de receptare, a┼č vrea s─â fac c├«teva observa┼úii pe marginea acestora.

1. Printre ova┼úiile care au ├«nt├«mpinat ├«n Rom├ónia premiul decernat lui Jude la Berlinal─â s-au amestecat insultele rasiste ┼či antisemite ale unor comentatori internau┼úi aparent ultrana┼úionali┼čti. ├Än reac┼úie, asemenea mizerii au fost denun┼úate drept prelungirile ├«n secolul XXI ale realit─â┼úilor descrise ├«n Aferim!. Dar a le acorda at├«ta importan┼ú─â risc─â s─â escamoteze adev─âratele prelungiri ├«n prezent ale rasismului descris ├«n film, reduc├«ndu-le pe acestea la nivelul dejec┼úiilor verbale ale unor bezmetici de care nou─â, celorlal┼úi, ÔÇ×lumii buneÔÇť, ne e c├«t se poate de u┼čor s─â ne delimit─âm. Rasismul pe care-l descrie Aferim! este unul structural; ┼či, invit├«ndu-ne s─â-i urm─ârim prelungirile, filmul ne provoac─â la confruntarea cu un rasism al prezentului care e tot structural, nu doar o chestiune de izbucniri verbale din partea unor indivizi at├«t de u┼čor de etichetat drept nefrecventabili.

2. Deja lucreaz─â ├«n for┼ú─â un cli┼čeu de receptare potrivit c─âruia Aferim! ar fi un film despre ÔÇ×rom├ónismÔÇť, unde ÔÇ×rom├ónismÔÇť e un termen peiorativ desemn├«nd o mentalitate colectiv─â, o etno-psihologie ├«n┼úeleas─â ca o esen┼ú─â sau ca o continuitate de comportament mai puternic─â dec├«t orice transformare istoric─â. (Cli┼čeul ─âsta s-a activat ├«n pofida faptului c─â filmul e prev─âzut cu o secven┼ú─â menit─â s─â-l blocheze ÔÇô un monolog recitat de un pop─â ┼či const├«nd ├«ntr-o litanie de stereotipuri etnice.) Credin┼úa ├«ntr-un ÔÇ×rom├ónismÔÇť ├«n┼úeles astfel e, de fapt, echivalentul cu semn schimbat (din plusul m├«ndriei patriotice ├«n minusul complexului identitar) al credin┼úei (la care par s─â adere bezmeticii pomeni┼úi la punctul 1) ├«ntr-un ÔÇ×rom├ónismÔÇť luminos, curat ca lacrima, ve┼čnic─â ┼úint─â a calomniilor ┼či persecu┼úiilor. Din contr─â, filmul arat─â foarte clar ÔÇô ┼či e unul dintre marile lui merite ÔÇô c─â mentalit─â┼úile, ideile (individuale ┼či de grup) despre lume s├«nt modelate de condi┼úiile de trai, de ordinea ├«n care s-au a┼čezat temporar fiin┼úele ┼či lucrurile, ├«n anumite ├«mprejur─âri istorice. Mai exact, filmul arat─â clar c─â ordinea asta, de┼či e de fabrica┼úie uman─â, de┼či e trec─âtoare, de┼či e produsul unor ├«mprejur─âri particulare etc., tinde s─â fie privit─â at├«t de privilegia┼úii ei, c├«t ┼či de cei sili┼úi s-o ├«ndure, drept o ordine natural─â sau divin─â, consens ce consolideaz─â privilegiile celor dint├«i (├«n┼úeleas─â ca fireasc─â, domina┼úia lor devine incontestabil─â) ┼či totodat─â ├«i ├«mpac─â pe cei din urm─â cu condi┼úia lor (de vreme ce le apare ca imposibil de schimbat). Mai departe, filmul arat─â clar c─â ├«nsu┼či folclorul societ─â┼úii pe care o descrie, cultura ei, nu e altceva dec├«t un instrument al acestei ordini, la men┼úinerea c─âreia lucreaz─â. ├Än fine, toate astea angajeaz─â prezentul la tot pasul, invit├«ndu-ne s─â observ─âm nu c─â nu s-a schimbat nimic (evident c─â s-au schimbat multe, ├«ncep├«nd cu faptul c─â romii nu mai s├«nt sclavi), ci c─â acea veche ordine, cu severele ei inechit─â┼úi de ras─â, clas─â ┼či gen, ┼či cu ÔÇ×├«n┼úelepciuneaÔÇť ei oficial─â, menit─â s─â treac─â aceste inechit─â┼úi drept naturale ┼či imuabile, a fost ├«nlocuit─â treptat de o ordine nou─â, tot cu mari (de┼či relativ camuflate) inechit─â┼úi de ras─â, clas─â ┼či gen, ┼či cu propria ei ÔÇ×├«n┼úelepciuneÔÇť oficial─â, menit─â s─â le treac─â drept naturale ┼či imuabile.  

3. O parte din ├«nfrigurarea cu care e a┼čteptat Aferim! pare s─â se bazeze pe faptul c─â e un film istoric, o snoav─â de secol XIX, din partea c─âreia destui spectatori rom├óni par s─â anticipeze o invita┼úie la evadare (dintr-o actualitate rom├óneasc─â ÔÇô cinematografic─â ┼či nu numai ÔÇô perceput─â ca sumbr─â ┼či oprimant─â) ├«ntr-un spa┼úiu cultural confortabil, ├«n degust─âri de limbaj savuros-exotic ┼či de moravuri exotic-pitore┼čti. E bine de ┼čtiut c─â, de┼či ├«mbie spectatorii la asemenea degust─âri, fermec├«ndu-i, Jude ┼či colaboratorii s─âi nu s├«nt angaja┼úi ├«n construirea unui spa┼úiu izolat ├«mpotriva ┼čocurilor, destinat c─âut─âtorilor de asemenea refugii, ci ├«n reprezentarea unui sistem economic ┼či social bazat pe forme crunte de violen┼ú─â ┼či exploatare. C├«t de crunte s├«nt aceste forme se arat─â ├«n ultimul act al filmului, c├«nd farmecul e brusc dat deoparte. ├Än plus, construirea par┼úial─â a scenariului ca un (adesea ├«nc├«nt─âtor) colaj de replici ┼či incidente ├«mprumutate din diverse surse literare rom├óne┼čti, deopotriv─â folclorice ┼či culte (cu o predilec┼úie pentru umorul de factur─â rabelaisian─â), e ludic-postmodernist─â f─âr─â a fi gratuit─â. Limbajul ÔÇ×savurosÔÇť ┼či ÔÇ×├«n┼úelepciuneaÔÇť al c─ârui instrument este nu s├«nt exploatate ornamental, ci inspectate critic. 

Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?