ÔÇ×Cinema-ul nu este p├«n─â la urm─â dec├«t un alt gen literarÔÇŁ - interviu cu Andrei UJIC─é

Publicat în Dilema Veche nr. 360 din 6 - 12 ianuarie 2011
ÔÇ×Cinema ul nu este p├«n─â la urm─â dec├«t un alt gen literarÔÇŁ   interviu cu Andrei UJIC─é jpeg

N─âscut ├«n 1951 la Timi┼čoara, Andrei Ujic─â e autorul, al─âturi de ┼×erban Foar┼ú─â, al textelor pentru Cantafabule, albumul legendar al forma┼úiei Phoenix. ├Än 1981, emigreaz─â ├«n Germania, iar ├«n 1992 realizeaz─â ├«mpreun─â cu Harun Farocki Videogramele unei revolu┼úii, primul film din trilogia dedicat─â sf├«r┼čitului comunismului istoric. Autobiografia lui Nicolae Ceau┼čescu ├«ncheie aceast─â trilogie, fiind totodat─â cel mai provocator, mai discutat ┼či mai apreciat film rom├ónesc din ultimii ani.

Istoria a consemnat regimul comunist de la noi ca fiind unul nelegitim ┼či ilegal. Or, ├«n Autobiografie... ni se aminte┼čte c─â ┼či Regina Marii Britanii, ┼či Richard Nixon, ┼či Charles de Gaulle au dat m├«na cu dictatorul, iar o sal─â ├«ntreag─â l-a pus la punct pe Constantin P├«rvulescu atunci c├«nd a ├«ncercat s─â conteste corectitudinea alegerilor ├«n partid. ├Än aceste condi┼úii, a fost sau nu regimul comunist nelegitim? 

Desigur, din punct de vedere al uzan┼úelor democratice, regimul comunist a ajuns la putere pe c─âi ilegitime. Dar despre ce vorbim noi aici? ┼×tim cu to┼úii c─â Europa a fost ├«mp─âr┼úit─â ├«n februarie 1945 la Yalta, drept pentru care Occidentul a protestat doar formal la alegerile falsificate ce au fost organizate ulterior ├«n zona de influen┼ú─â sovietic─â, ├«ntruc├«t ele acordau un cadru legal respectivei ├«n┼úelegeri. Politica este o ├«ndeletnicire pragmatic─â pentru care morala nu reprezint─â mai mult dec├«t un registru retoric. Pe de alt─â parte, noi uit─âm cu prea mare u┼čurin┼ú─â un fapt. E adev─ârat c─â, ├«n momentul ├«n care regimul comunist a fost impus Rom├óniei printr-o putere str─âin─â, nu exista aici o tradi┼úie a acestei mi┼čc─âri, aderen┼úii ei de-abia num─âr├«nd c├«teva sute de oameni. ├Äns─â la primele alegeri libere organizate dup─â Revolu┼úie, urma┼čul direct al respectivului regim a ob┼úinut 85% din voturi, ceea ce dovede┼čte c─â imensa majoritate a popula┼úiei acceptase sistemul sau, ├«n orice caz, se aranjase cu el. Asta complic─â lucrurile. 

Ce crede┼úi despre ├«ncerc─ârile de comparare ale celor dou─â ideologii totalitare care au devastat secolul XX? 

Dac─â nazismul a fost un accident istoric, marxismul nu. Asta neschimb├«nd cu nimic caracterul eronat al proiectului. Compara┼úiile dintre cele dou─â ideologii ┼či dintre formele de dictatur─â care au decurs din ele mi se par irelevante. Nu cred c─â ajungem niciunde prin ierarhizarea statisticilor cu victime, adic─â num─âr├«nd mor┼úii de-o parte ┼či de alta. Dac─â privim lucrurile dintr-o perspectiv─â mai larg─â, observ─âm c─â exist─â anumite structuri macrosociale, care activeaz─â r─âul latent din om. Acesta intervine ciclic ├«n cursul istoriei, cre├«ndu-┼či de fiecare dat─â cadrul ├«n care s─â se poat─â manifesta: sclavagism, fundamentalism religios sau ideologic etc. Avem de-a face cu r─âul universal care, atunci c├«nd se dezl─ân┼úuie, este atotdistrug─âtor. Omenirea a dat ├«ntotdeauna performan┼úe uluitoare ├«n acest domeniu. Vorba lui Dostoievski: ÔÇ×├«n r─âu, omul a atins absolutulÔÇť. Dar dac─â e s─â fim drep┼úi, trebuie s─â spunem c─â ┼či ├«n bine. 

Ce spune┼úi atunci de distinc┼úia st├«nga/dreapta, care anim─â at├«t de mult spiritele ├«n spa┼úiul public de la noi? 

Dup─â p─ârerea mea, odat─â cu implozia ultimei idelogii utopice ie┼čite din iluminism, adic─â a marxismului, axa st├«nga/dreapta a devenit inoperant─â pentru discursul analitic. De aceea mie mi se pare complet nefructuoas─â orice polemic─â purtat─â de pe aceste pozi┼úii. Conflictul de opinii din peisajul cultural rom├ónesc actual este de fapt unul dintre genera┼úii sau, ca s─â folosim o terminologie de secol XIX, dintre moderni┼čti ┼či tradi┼úionali┼čti. Din p─âcate, lupta se poart─â cu argumente ce provin dintr-o dubl─â raportare eronat─â. Tinerii insist─â ├«n confuzia care a blocat mult─â vreme ┼či cultura occidental─â, potrivit c─âreia ar exista o suprapunere ├«ntre ideea de st├«nga ┼či ideea de modernitate. Genera┼úia opus─â uit─â, la r├«ndul ei, ├«n euforia victoriei istorice repurtate, c─â nici o restaura┼úie nu a reu┼čit vreodat─â ┼či c─â firul vremurilor nu poate fi re├«nnodat ├«n a┼ča fel ├«nc├«t s─â faci s─â dispar─â o ├«ntreag─â epoc─â. Faptul c─â ├«n Occident o serie de filozofi, de la Alain Badiou, la Slavoj ╦çZi╦çzek ÔÇô se ├«nc├«lcesc ├«n teorii neomarxiste, are cel pu┼úin o justificare biografic─â. Dar ce-l poate face pe un t├«n─âr intelectual de la noi s─â adere la pozi┼úiile lor, ├«mprumut├«nd inclusiv argumente din studiile postcoloniale...? Pun ┼či eu o ├«ntrebare retoric─â. Ceea ce nu trebuie uitat este faptul c─â nu a existat un faliment mai mare ├«n istoria g├«ndirii dec├«t marxismul. At├«t de mare, ├«nc├«t a produs daune de lung─â durat─â filozofiei ca atare, discredit├«nd-o ├«n con┼čtiin┼úa public─â, pentru o perioad─â nedeterminat─â de timp. 

Eu unul s├«nt destul de mirat c─â ├«n Rom├ónia nu a fost ├«nc─â receptat─â Zorn und Zeit, cartea filozofului german Peter Sloterdijk, ap─ârut─â ├«n 2006, ├«n care se schi┼úeaz─â o nou─â sintez─â psihopolitic─â a devenirii istorice, pornind de la conceptul grec de thymos, ├«n accep┼úiunea lui de ÔÇ×m├«nie provenit─â din m├«ndrie r─ânit─âÔÇť. Sloterdijk pune la dispozi┼úie un aparat terminologic care transcende dihotomia psihanalitic─â ÔÇ×eros/thanatosÔÇť ÔÇô dominanta teoretic─â a secolului XX ÔÇô ┼či ca atare ├«ns─â┼či axa st├«nga/dreapta. 

Spunea┼úi c─â realizarea Autobiografiei... a fost ca o terapie pentru dvs. Crede┼úi c─â filmul ar putea func┼úiona astfel ┼či pentru spectatorii lui? 

Toate na┼úiunile care ies dintr-o dictatur─â sufer─â pentru mult─â vreme de o traum─â colectiv─â. ┼×i pentru c─â nici un psihanalist din lume nu are o canapea destul de mare ├«nc├«t s─â poat─â lua loc pe ea o ┼úar─â ├«ntreag─â, arta (iar ├«n zilele noastre mai cu seam─â filmul) poate prelua din c├«nd ├«n c├«nd aceast─â func┼úiune.

Deci Autobiografia... poate s─â vindece de trauma comunist─â?

M─â rog, ├«n m─âsura ├«n care psihanaliza poate vindeca ceva ├«n general. Eu s├«nt ├«n privin┼úa asta destul de sceptic. Dar ├«┼či poate ajuta, ├«n orice caz, spectatorii s─â con┼čtientizeze ┼či, deci, s─â localizeze r─âd─âcinile r─âului. 

Cum a influen┼úat preg─âtirea dvs. literar─â felul ├«n care v─â construi┼úi filmele? 

Pe vremea c├«nd scriam proz─â, adic─â ├«n tinere┼úe, felul de-a povesti era cinematografic. De la bun ├«nceput, filonul narativ, at├«ta c├«t l-am avut, venea dinspre cinematograf, ┼či nu dinspre literatur─â. Deci rela┼úia e invers─â. Exist─â ├«ns─â ┼či un num─âr de texte nenarative, tot de atunci, care se afundau ├«n substan┼úa lingvistic─â. Acelea s├«nt de natur─â pur literar─â ┼či visau s─â ajung─â printr-o simultaneizare a straturilor lexicale la o transgresiune total─â a genurilor. Problematica respectiv─â am reluat-o apoi ├«n cinema, care ÔÇô dac─â e s─â m─â ├«ntreba┼úi pe mine ÔÇô nu este p├«n─â la urm─â dec├«t un alt gen literar. 

Dac─â vrea cineva s─â citeasc─â prozele lui Andrei Ujic─â, unde le g─âse┼čte? 

Ar fi mai bine s─â nu le caute, p├«n─â nu le rev─âd eu ├«nt├«i. M─â rog, ├«n afar─â de dou─â-trei... Le g─âse┼čte ├«n Orizont, Luceaf─ârul, Echinox, prin revistele epocii. 

S├«nte┼úi mul┼úumit de dezbaterea public─â pe care a st├«rnit-o Autobiografia...? V─â a┼čtepta┼úi ca filmul dvs. s─â fie pretextul pentru o reevaluare a istoriei recente, sau crede┼úi c─â ├«nc─â nu s├«ntem preg─âti┼úi pentru asta? 

Bietul artist ├«┼či dore┼čte ├«ntotdeauna ca opera lui s─â declan┼čeze ÔÇ×o dezbatere social─âÔÇť. Iar de data asta este de parc─â s-ar fi ┼či produs. S─â sper─âm c─â discu┼úia at├«t de necesar─â, de care vorbim, se va purta la scar─â larg─â ├«ntr-o zi, indiferent de rolul pe care l-ar juca ├«n acel context filmul meu. 

41% dintre rom├óni l-ar vota m├«ine pe Ceau┼čescu, dac─â s-ar prezenta la alegeri. Putem spune c─â propaganda din anii comunismului ┼či-a atins de fapt scopul, reu┼čind s─â ┼čtearg─â orice amintire negativ─â, sp─âl├«nd creierele? 

Nu cred c─â propaganda fostului regim a fost at├«t de persuasiv─â ├«nc├«t s─â ne urm─âreasc─â decenii la r├«nd. E vorba mai mult de-o tipic─â bomb─âneal─â pe timp de criz─â. Oamenii ├«n general ├«┼či privesc via┼úa din perspectiv─â cotidian─â. Nostalgia aceasta, pe c├«t de stupid─â pe-at├«t de iresponsabil─â, se datoreaz─â simplului fapt c─â privirea lor asupra istoriei trece prin propriul frigider. Dar cum memoria ├«n┼čal─â, au halucina┼úii. Fiindc─â ar trebui s─â te ├«ntorci p├«n─â la primele Fram-uri din anii ÔÇÖ65-ÔÇÖ70, ca s─â le vezi pline ┼či s─â ai impresia c─â era bine ├«n socialism. O impresie fals─â din orice punct de vedere, de fapt.

La finalul Autobiografiei..., Ceau┼čescu devine din abstract, uman, ┼či, din cauza asta, mai greu de ur├«t. Nu ├«i face┼úi prin asta un serviciu? Nu v─â e team─â c─â ve┼úi spori pasiunea nostalgicilor? 

La ce bun s─â transform─âm personajele istorice ├«n cli┼čee, numai ca s─â le putem dup─â aceea ur├« sau venera, ├«n mod necondi┼úionat? Ce leg─âtur─â mai are asta cu adev─ârul sau cu o perspectiv─â corect─â asupra istoriei, ca s─â nu mai vorbesc de una filozofic─â? C├«t prive┼čte admonestarea ÔÇ×mi-e team─â doar de ce-ar putea s─â cread─â nostalgiciiÔÇť, p─âi nostalgicii cred oricum ÔÇ×c-a fost bineÔÇť, indiferent dac─â personajul ├«n cauz─â este umanizat sau nu. A reda istoriei dimensiunea psihologic─â nu ├«nseamn─â altceva dec├«t s─â o repui ├«n drepturi. Ea a fost ┼či r─âm├«ne romanul/filmul tuturor timpurilor. 

La ie┼čirea de la premier─â, o doamn─â spunea, indignat─â: ÔÇ×Nu v─âd ce leg─âtur─â are filmul ─âsta cu poporul rom├ónÔÇť... 

┼×i s─â-mi mai spun─â mie cineva c─â nu fac film de fic┼úiune...

Dup─â trilogia dedicat─â comunismului, urmeaz─â una despre cultura pop. Cu ce ├«ncepe┼úi? 

Cu The Beatles.

a consemnat Luiza VASILIU

Foto: Roald Aron

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?